FYI.

This story is over 5 years old.

Știință și tehnologie

De ce doare atât de tare când ești respins

Cercetătorii au aflat de ce ne doare ca dracu' atunci când suntem respinși.
16.10.13

via jadakatt/Flickr

Chiar în limbajul nostru e scris că respingerea echivalează cu durerea fizică – dacă nu-ți iese flirtul la bar și ești respins, prietenii tăi o să spună „Au!", iar tu o să simți pe bune cât de tare te ustură.

Dar cele două tipuri de durere au și o conexiune neurologică. Cercetătorii de la Universitatea Medicală din Michigan au descoperit că creierul nostru răspunde la respingerea socială prin eliberarea de substanțe analgezice naturale, așa cum face și când se confruntă cu durerea fizică.

Publicitate

Când o persoană simte durere fizică, creierul ei eliberează substanțe chimice numite opioide în spațiul dintre neuroni, ca să calmeze semnalele de durere. Echipa din Michigan a descoperit că puteau stimula aceeași zonă a creierului, cunoscută drept sistemul receptor mu-oipioid, făcându-i pe oameni să simtă că au fost refuzați pe site-urile de întâlniri online.

Cercetătorii le-au arătat celor 18 voluntari profile personale false – cu fotografii și interesele fiecărei persoane – și i-au rugat să aleagă câțiva oameni cu care le-ar plăcea să se întâlnească. Apoi voluntarii au fost așezați într-un scanner PET și li s-a spus că persoanele cu profilele false nu erau deloc interesați de ei.

_Via Universitatea Michigan: _„Au văzut profilele (stânga) și pe al lor (dreapta) în timp ce erau atașați la un scanner care urmărea reacția opioidă a creierului când li se spunea că persoana pe care o aleseseră nu era interesată de ei (după cum se vede în ultimul rând al acestei imagini).

Chiar dacă li s-a spus clar înaintea testului că profilele nu erau ale unor oameni reali, respingerea falsă a fost de ajuns. Scanările creierului în timp ce speranțele romantice ale voluntarilor erau zdrobite arătau eliberarea de opioide în zona striată, amigdală, talamus și în zona periductală – ariile creierului care sunt implicate și în cazul durerii fizice.

„Acesta e primul studiu care analizează creierul uman și dovedește că sistemul opioid e activat în timpul respingerii sociale," a spus David T. Hsu, profesor de cercetare psihiatrică.

Publicitate

Mai mult decât atât, eliberarea de opioide a avut loc și la vestea că o persoană ireală cu profil fals își exprimase interesul față de participanți. Erau opiniile unor persoane false, dar totuși au generat o reacție neurologică.

Testele au descoperit și corelații chimice cu anumite trăsături de personalitate. Se pare că oamenii care care își revin cel mai ușor sunt cei care primesc o doză sănătoasă de opioizi atunci când sunt răniți. „Indivizii care au luat puncte multe la rezistență la chestionarul de personalitate erau și cei capabili de eliberarea mai multor opioizi în timpul respingerii sociale, mai ales în amigdală", a spus Hsu.

Când mai mulți opioizi erau eliberați în altă zonă, cortexul pregenual cingulat, participantul raporta că starea lui era mai bună în timpul respingerii.

Cercetătorii speră că descoperirile vor duce la realizarea unor medicamente mai bune și tratamente pentru oamenii care suferă de tulburări sociale sau cei care nu își revin în urma respingerilor.

„E posibil ca cei care suferă de depresie sau de anxietate socială sunt mai puțin capabili de a elibera opioizi în timpul perioadelor în care au probleme sociale și, prin urmare, nu se recuperează atât de rapid în urma unei experiențe sociale negative. Aceiași indivizi e posibil să elibereze mai puțini opioizi și în timpul interacțiunilor sociale pozitive, așa că e posibil să nu se bucure atât de mult de susținerea socială," a spus Hsu.

Rezultatele complete ale studiului pot fi citite în revista Molecular Psychiatry. Studiul a dovedit că până și respingerea experimentată în mediul online ne afectează foarte mult, chiar și dacă știm că cel care ne respinge nu e o persoană reală. Interesant e faptul că eliberăm opioizi și atunci când aflăm că o persoană falsă e interesată de noi.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Urmăreşte VICE pe Facebook:

Citește și:
Consumul de vin roșu ajută la combaterea depresiei, spun oamenii de știință
De ce ne face fericiți muzica tristă
Sincronizarea undelor cerebrale