Dacă visezi la o bătrânețe îndestulată, în care să vezi lumea și să practici hobbyurile pe care le-ai amânat mereu - dar n-ai reușit să strângi măcar un milion de euro în bancă - e momentul să te gândești la o pensie specială.

Pare să fie singura modalitate prin care, după o viață de muncă în care aproape jumătate din ceea ce câștigi se duce la stat prin contribuții, să trăiești la fel de bine ca în timpul activității.

Un beneficiar de pensie specială beneficiază de sume aproape duble față de o pensie normală, indiferent dacă le comparăm cu salariul din ultimul an sau cu suma totală a contribuțiilor. În plus, se pensionează, de regulă, cu cinci, până la zece ani, mai devreme.

Acum întrebarea la care te gândești e probabil asta: bun, dar de fapt cât câștigă un pensionar normal? Gândește-te la asta: dacă toți banii pe care i-ai dat pentru pensie i-ai fi pus în bancă, la dobândă 0%, ai fi avut, la momentul pensionării, o sumă de patru ori mai mare decât cea pe care o vei primi ca pensie în anii pe care îi mai are de trăit (mă rog, potrivit speranței de viață medii pentru un bărbat în România). Ca procent din ultimul salariu, un pensionar normal cu stagiu complet primește puțin peste 50%, față de 80% în cazul majorității pensiilor speciale.

Primul lucru pe care trebuie să-l reții este că – deocamdată cu o singură excepție parțială, aviatorii - toți beneficiarii de pensii speciale lucrează la stat. Faci parte din structura de putere, ai privilegii.

Privilegiile nu privesc doar sumele încasate ca pensie, ci și modalitatea de calcul a vechimii în muncă. În unele cazuri e vorba de încadrare la condiții deosebite de muncă, în altele de calcularea perioadei de școlarizare ca vechime. Cel mai ciudat este însă faptul că există categorii de angajați ai statului pentru care vechimea într-un anumit domeniu, dobândită lucrând în altă parte, este asimilată vechimii în profesia pentru care se primește pensie specială. De exemplu, dacă ai lucrat în IT prin diverse firme, iar înainte de pensie te angajezi la o instanță, vei avea parte de pensie speciale.

De fapt, dacă te-ai lua despre ce zice legea pentru pensii speciale, ai putea crede că aparatul de stat este plin de oameni cu spirit antreprenorial. Și că, dacă de mâine toți funcționarii de stat ar fi trimiși în economia reală, toți și-ar înființa a doua zi companii al căror succes i-ar face să moară de invidie pe Bill Gates, Elon Musk sau Mark Zuckerberg.

În realitate, majoritatea locurilor în care lucrează acești antreprenori reprimați – instituțiile publice – funcționează prost. Sau execrabil.

Președintele – Pe lângă pensia pentru restul activității, foștii președinți primesc o indemnizație de 75% din salariul președintelui în funcție – în prezent este de circa cinci mii de lei. În plus, foștii președinți beneficiază, potrivit legii, de locuință de protocol, cabinet de lucru cu un consilier și un secretar și o mașină și un echipaj de pază de la SPP.

Parlamentari – Parlamentarii au o indemnizație egală cu 0,55% din indemnizația brută înmulțită cu numărul lunilor de mandat: adică între 1 550 de lei pentru un mandat și 4 600 de lei pentru trei mandate. Această pensie specială nu se încasează pe perioada exercitării unui mandat, nici înainte de vârsta de pensionare, nici de către cei care nu au cel puțin un mandat integral de patru ani și nici de cei condamnați pentru corupție și alte câteva infracțiuni. Legea a fost foarte disputată, a fost retrimisă Parlamentului, dar până la urmă a fost promulgată de președinte.

Aleși locali - (primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii Județene) – Parlamentul a tot încercat să adopte o lege prin care aleșii locali să fie răsplătiți, la împlinirea vârstei de pensionare (integrală sau redusă) de o indemnizație suplimentară reprezentând 0,55% din indemnizația de bază a unui ales (primar, președinte CJ etc.) înmulțit cu numărul de luni de mandat. Astfel, indemnizația ar fi variat între 6,6% pentru un an în funcție și 79,2% pentru trei mandate complete – adică niște mii de lei (dacă te gândești că un șef de CJ încasează 7-8 mii de lei lunar).

Inițiatorii au motivat acest privilegiu prin faptul că aleșii locali nu au voie să desfășoare alte activități aducătoare de venit și că ar renunța la activități mai profitabile pentru a „se pune în slujba cetățenilor". Din fericire, legea a fost declarată neconstituțională

Magistrați (judecători, procurori, Curtea de Conturi) – Magistrații au dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la o pensie egală cu 80% din media veniturilor din ultimele 12 luni, în care se includ sporurile, dar nu și veniturile ocazionale. În plus, la pensionare, magistrații mai au dreptul la o indemnizație egală cu șapte salarii brute.

Grefieri, experți judiciari, executori judecătorești, personal auxiliar din justiție etc. La împlinirea vârstei de 60 de ani, angajații din această categorie se pot pensiona dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani. Vor primi o pensie de serviciu de 80% din media veniturilor brute (inclusiv sporuri) din ultimele 12 luni.

Militarii și asimilații (Armată, Poliție, Jandarmerie, Penitenciare, Servicii, preoții militari) –– Toți cei enumerați beneficiază de o pensie specială în cuantum de 80% din baza de calcul. În principiu se calculează media tuturor veniturilor brute (salariu/soldă plus sporuri etc.) realizate în oricare șase luni consecutive din ultimii cinci ani de activitate, la care se adaugă un spor de 15%. Există o limitare, anume ca pensia stabilită să nu depășească 100% din baza de calcul.

Funcționari la Parlament – Când fac 65 de ani și dacă au cel puțin 30 de ani vechime, dintre care 14 ca funcționar public parlamentar, primesc o pensie specială de 80% din media lunară a veniturilor din ultimul an. Pensia crește cu câte 1% pentru fiecare an în plus față de minimul de 14 ani.

Aviatori și personal navigant – Aviatorii, însoțitorii și stewardesele, dar și anumite profesii conexe de la sol, primesc pensii speciale egale cu 80% din media veniturilor (salarii, prime, bonusuri etc.) realizate în ultimele 12 luni de activitate, potrivit unei legi promulgate anul trecut de președinte. Aviatorii ar urma să aibă pensii între șapte și nouă mii de lei, iar însoțitorii și stewardesele câte patru-cinci mii de lei. Condițiile sunt vârsta de cel puțin 52 de ani și vechime de 25 de ani.

Interesant în motivarea deciziei e că aviatorii și personalul navigant au o speranță de viață mai mică decât a majorității populației, iar în primii cinci ani după pensionare se înregistrează o rată a îmbolnăvirilor grave de 90% și una a mortalității de peste 40%.

Jurnaliștii (unii, nu toți) – Jurnaliștii care fac parte din „uniuni de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică" vor beneficia de o indemnizație suplimentară egală cu jumătate din pensia normală din sistemul public, dar fără a depăși dublul salariului minim brut.

De ce nu toți? În primul rând, jurnalistul trebuie să fie membru al respectivei uniuni de cel puțin cinci ani, și să aibă o vechime în meserie de cel puțin 15 ani – cum se dovedește această vechime în condițiile în care majoritatea jurnaliștilor au fost plătiți pe drepturi de autor în loc de salarii, sub privirile mai mult decât îngăduitoare ale Inspecției Muncii, e greu de prevăzut.

În plus, potrivit pressone.ro, singura uniune recunoscută ca atare de Ministerul Muncii este Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR). În care, potrivit aceleiași surse, sunt mai ales foști jurnaliști de pe la publicațiile de armată și miliție (poliție, după 1989) sau de la ziarele comuniste.

Ambulanță – Intră aici medicii, asistenţii medicali, ambulanţierii/şoferii de autosanitare şi operatorii registratori de urgenţă care deţin specialităţile şi pregătirea cerute de lege. Pensia va reprezenta 80% din baza de calcul constituită din media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile legale, din ultimele 12 luni.

Proiectul de lege a fost deja adoptat de Senat și urmează să ajungă la Camera Deputaților

Învățământ – Potrivit unui proiect adoptat tacit la Camera Deputaților, personalul didactic din învățământul preuniversitar, cu vechime de cel puțin 30 de ani, va beneficia de o pensie de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni.

Proiectul a fost inițiat de fostul sindicalist FEN și apoi traseist politic (PDL, PSD) prin Parlament, Cătălin Croitoru, și – dar acesta pare să fie un obicei la fiecare astfel de privilegiu instituit prin lege, nu spune de unde se vor lua banii.

Pentru a motiva aceste pensii speciale pentru profesori, inițiatorii invocă „uzura (fizică și psihică)", pe care o consideră similară cu a magistraților, „complexitatea meseriei" și „stresul".

Dacă nu reușești să te angajezi într-unul dintre domeniile de mai sus, nu dispera. Alianța Națională a Sindicatelor Bugetarilor „Sed Lex" a anunțat că vrea pensii speciale pentru toți funcționarii.

Așa că rețeta „slujbă la stat = privilegii la pensie" s-ar putea să devină universală: niciun guvern nu poate funcționa când funcționarii sunt în grevă.

Dacă nu prinzi un astfel de job, dar oricum ai spirit antreprenorial, ca tot bugetarul, poate o să reușești în afaceri.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii interesante despre pensionari:
Statul român a distrus PFA-urile: un ghid pentru ăia care n-au terminat ASE-ul
Am trăit o zi ca pensionar în România și mi-am dat seama ce frumoasă e viața când ești tânăr
Pensionarii ăștia te învață cum să nu le repeți greșelile când ești tânăr