REFERENDUMUL VA FI SUPORTAT DIN BUGETUL PRIMĂRIEI
Referendumul local se poate face în condițiile unor probleme de interes deosebit ale orașului. Și, deși legea spune că problemele supuse referendumului se stabilesc la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul de consilieri locali, se pare că mai sunt și excepții. Maria Popa, membru în CGMB, a declarat pentru VICE că oricine poate solicita consultarea populației în privința unor chestiuni de interes local. Așadar, chiar și un senator cu idei năstrușnice. „Aprobarea, însă, se stabilește de către membrii Consiliului, în funcție de importanța proiectului care urmează să fie supus referendumului", a mai zis Popa.Citește și Bucureștenii își iau țepe de la primari de mai bine de 150 de ani
ILIEȘIU A ADUS PROIECTULUI DOUĂ AMENDAMENTE, CARE NU SCHIMBĂ NIMIC
Fraza asta e o capodoperă în sine. Nu știu exact cât înseamnă „monumental", dar am o vagă bănuială: 20-25 de metri.Textul „Monumentul va fi reprezentat de o cruce din metal inoxidabil, similară cu Crucea Eroilor Neamului, având o dimensiune de 20-25 metri" va fi înlocuit cu textul „Monumentul va fi reprezentat de o cruce de dimensiune monumentală".
Eu înțeleg că nu mai e de actualitate instalația de iluminare, dar crucea tot va iradia continuu lumină. Nu se menționează cum, dar am două variante: fie se merge pe mâna unei intervenții divine, fie se ia în calcul că flăcările din inimile credincioșilor vor arde neîncetat și astfel vor lumina crucea. Sau, a treia variantă, crucea va fi, totuși alimentată cumva la o sursă de curent. Curent care va ajunge în niște becuri.Textul „Pe Cruce va fi montată o instalaţie de iluminare, care va funcţiona continuu, în memoria victimelor. Crucea va fi flancată de drapelul României" va fi înlocuit cu textul „Crucea va iradia continuu lumină, în memoria victimelor. Crucea va fi însoţită de drapelul României".
ONG-urile NU SUNT DE ACORD CU ALEGEREA UNUI SIMBOL RELIGIOS PENTRU MONUMENT
Totodată, prin descrierea explicită a formei, a dimensiunilor și a particularităților monumentului, s-ar anula, practic, concursul de proiecte, care este menționat în lege. În comunicat se mai arată că Ilieșiu „limitează posibilitatea cetățenilor de a se exprima cu privire la simbolistica pe care o consideră potrivită". Organizațiile semnatare subliniază nevoia organizării unui concurs de idei cu privire la forma monumentului, unul care ar trebui să fie reprezentativ pentru toți românii și, deci, să nu înfățișeze un simbol religios.Citește și Bisericile de termopan ale României
DEPUTAȚII SPUN CĂ N-AR VOTA LEGEA ÎN FORMA ACTUALĂ
Tot contra ar vota Gheorghe-Mirel Taloș, deputat ALDE: „Domnul senator Ilieșiu s-a aflat în treabă când a propus acest proiect. Deși sunt un anticomunist convins, un asemenea monument, în rondul din Piața Universității, mi se pare de neam prost. Au trecut 26 de ani de la revoluție, comunismul a fost deja condamnat", ne-a declarat Taloș.Membru al UDMR și vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților, Arpad-Francisc Marton, subliniază faptul că amplasarea unei monument nu intră în atribuțiile legislativului. „Știu că în mai multe țări există proiecte legate de condamnarea totalitarismului comunist, însă trebuie reglementate conform cu legea în vigoare. N-am studiat încă textul legii, dar, dacă se specifică explicit ridicarea unei cruci, atunci voi vota împotrivă".Citește și De ce e totuși bine ca parlamentarii și miniștri români să aibă salarii mai mari
Și Theodor Paleologu, deputat independent, crede că o cruce la Universitate este „de un prost gust perfect" și că nu crede că propunerea lui Ilieșiu va fi votată. „O asemenea idee este ridicolă. O să ajungă, probabil, și la Comisia pentru Cultură de la Camera Deputaților și voi combate acest proiect, care e nepotrivit", a declarat Paleologu, pentru Mediafax.Nici Mihai Sturzu, fost interpret în îndrăgita trupă HI-Q, în prezent membru al PSD, nu pare prea încântat de planurile lui Sorin Ilieșiu. „Un muzeu al comunismului este, după părerea mea, binevenit, mai ales în acest moment, în care regimul Ceaușescu începe să dispară din memoria generațiilor mai tinere, care nu au apucat să simtă nemijlocit privațiunile și oroarea acestui regim. În schimb, sunt sceptic în privința a ceea ce ar putea fi acea cruce de oțel cu instalație de lumini. Nu știu de unde a apărut această descriere, dar știu că ortodoxia înseamnă tradiție și simbolurile religoase pot fi cu greu modernizate, la noi, din perspectiva credincioșilor. Mă voi opune ideii. Și nu fiindcă sunt împotriva credinței, ci fiindcă mi se pare că nici pentru credincioși un asemenea monument nu funcționează cum ar trebui", a răspuns acesta.Citește și Viața e zi cu zi în România comunistă
CUM DE A TRECUT LEGEA ÎN PLENUL SENATULUI?
Adică, exact partea care suna frumos și normal. Cea în care se menționau condamnarea comunismului și cultivarea memoriei naționale antitotalitare și se propuneau elaborarea unui raport de către Academia Româna, precum și înființarea unui Muzeu Național în amintirea acelei perioade.Spre finalul textului, lucrurile se schimbau. Acolo scria negru pe alb de-o cruce mamut, din oțel, care să lumineze zi și noapte și care să se zărească din depărtare. Am imaginea asta în minte. Cu senatorii obosiți, spre sfârșit de program, grăbiți să plece acasă. Parcă îi și văd cum studiază proiectul pe genunchi, zic repede un „da", după care o zbughesc spre ieșire, ca niște școlari care-au scăpat de teză.Și-mi dau seama că imaginea asta e chiar mai tristă decât votul în sine.Urmărește VICE pe FacebookCitește și alte materiale despre comunism:Citește și Pișatul pe vot dăunează grav gândirii libere
Ce înțeleg tinerii români despre comunism din filme?
Rătăcit în Revoluție: am tras cu arma, am cerșit mâncare și m-am întâlnit cu Rambo
Povestea cavalerului fără cap care bântuie România