Publicitate
Chestii

​Femeile care fac haine pentru H&M sunt concediate când rămân însărcinate

Cele care încearcă să-și unească forțele într-un sindicat și să ceară un salariu mai bun sau îmbunătățirea condițiilor de muncă sunt pedepsite cu ajutorul poliției.

de Sirin Kale
27 Mai 2016, 11:32am

Un nou raport întocmit de Asia Floor Wage Alliance a descoperit dovezi numeroase ale exploatării angajatelor din fabricile H&M din Cambodgia și India. Am vorbit cu activiștii pentru drepturile omului ca să aflăm cât de nasoală e viața când trebuie să faci maieuri de câțiva dolari pe bandă rulantă.

La câteva zile după ce fabricile sri lankane care produc hainele pentru marea colaborare a lui Beyoncé au fost acuzate că își exploatează angajatele, o altă companie gigant de haine se află în centrul unui scandal.

Cercetările făcute de Asia Floor Wage Alliance acuză compania suedeză H&M de exploatarea angajatelor din India și Cambodgia. Raportul a colectat interviuri cu 251 de angajate din fabricile H&M și a constatat numeroase încălcări ale legilor care vizează condițiile la locul de muncă. Sondajul e foarte trist și ilustrează o imagine sinistră a vieții femeilor asiatice care îți cos hainele pe care le iei la reducere.

Dacă ești muncitoare într-o fabrică H&M din Cambodgia sau India și rămâi însărcinată, ai mare șanse să fii concediată rapid. Raportul susține că angajatele din 11 fabrici din Cambodgia, dintr-un total de 12, au asistat la concedieri pe motiv de sarcină sau le-au trăit pe pielea lor. Toate cele cincizeci de angajate din fabricile indiene care au fost intervievate le-au zis investigatorilor că femeile sunt concediate întotdeauna dacă se află că sunt însărcinate. În plus, hărțuirea sexuală la locul de muncă e și ea la ordinea zilei – numai în Cambodgia, angajatele din nouă dintre cele 12 fabrici au declarat că au experimentat astfel de incidente neplăcute la locul de muncă.

Factorii structurali împiedică angajatele să se salveze de salariile mici și condițiile nesigure de la locul de muncă. Aproape toate fabricile din capitala cambodgiană Phnom Penh angajează persoane pe contracte pe termen scurt, de una până la trei luni, ceea ce înseamnă că oricărei angajate care nu respectă condițiile (de exemplu, cere concediu pe caz de boală, refuză să facă ore suplimentare sau întârzie la muncă într-o zi) nu i se mai reînnoiește contractul.

Cele care încearcă să-și unească forțele într-un sindicat și să ceară un salariu mai bun sau îmbunătățirea condițiilor de muncă sunt pedepsite cu ajutorul poliției, adesea în cele mai brutale moduri. Iar salariile mici, de aproximativ 140 de dolari pe lună, le țin pe femei blocate într-un job chinuitor, fără posibilitatea de a se educa sau pregăti pentru joburi mai bine plătite.

H&M se laudă adesea că se străduiește să îmbunătățească condițiile de muncă ale angajatelor, dar activiștii locali din Cambodgia și India sunt de altă părere. Într-un comunicat pentru Broadly, un purtător de cuvânt al companiei a declarat: „H&M se străduiește de mulți ani să îmbunătățească situația angajatelor din industria de textile. Procesul e unul pe termen lung și continuat pas cu pas. Prezența constantă a cumpărătorilor responsabili e esențială pentru dezvoltarea viitoare a țărilor precum Cambodgia și India și dorim să continuăm să contribuim la îmbunătățirea condițiilor din aceste piețe."

Condițiile de trai ale lucrătorilor din industria textilă din India. Fotografie din Arhiva Asia Floor Wage Alliance.

Activista indiană Anannya Bhattacharjee a zis că discursul H&M conține doar vorbe goale. „Am observat că H&M reacționează doar superficial – răspund la telefoane și e-mailuri. Dar, de fapt, acțiunile lor nu sunt deloc transparente. Nu ne spun nimic despre strategiile prin care intenționează să îmbunătățească viețile angajatelor lor."

Bhattacharjee și activista cambodgiană Tola Moeun și-au exprimat îngrijorarea și cu privire la tratamentul femeilor însărcinate. „E o problemă imensă în industria textilă, în care predomină femeile", a explicat Bhattacharjee. „Sunt obligate să plece sau sunt concediate. Iar dacă se angajează din nou, își pierd experiența și beneficiile acumulate."

Citește și: Crezi că ai un job de căcat? Să vezi cum e într-un depozit Amazon

Moeun a spus că angajatele din fabricile cambodgiene fac avorturi ilegale pe stradă de teamă să nu-și piardă joburile. Avortul e legal în țară până la 12 săptămâni, dar lipsa de educație și de acces la servicii medicale le obligă pe multe femei să recurgă la piața neagră. „În industria textilă, 85 de procente dintre angajați sunt femei, majoritatea apte de naștere. Toate au contracte pe termen scurt și nu le pot spune șefilor că sunt însărcinate pentru că aceștia nu le vor reînnoi contractele, așa că fac avorturi. Iar avorturile în Cambodgia nu se desfășoară în condiții igienice."

Angajați dintr-o fabrică indiană de textile. Fotografie din arhiva Asia Floor Wage Alliance

Inabilitatea angajaților de a forma un sindicat e o altă preocupare majoră. „Am observat că în Indonezia și Cambodgia se folosesc forțele paramilitare împotriva angajatelor", a explicat Bhattacharjee. „Unele angajate și-au pierdut viața, altele au fost rănite sau închise pe nedrept, și totuși, asta nu împiedică marile companii să-și continue producția liniștite."

Deși H&M nu interzice direct formarea de sindicate, activistele au zis că face tot posibilul ca să împiedice așa ceva să se întâmple. Bhattacharjee a povestit că femeile sunt atât de epuizate încât, de multe ori, nici nu au energia să meargă la o întâlnire de sindicat. „Rolul companiei H&M ar trebui să fie cel de a încuraja formarea de sindicate. Ar trebui să ne arate că sindicalizarea e posibilă, dacă respectă libertatea de asociere, așa cum susține."

Citește și: Stoya despre etică, filme porno și drepturile angajaților

Multe muncitoare nu au nicio altă opțiune. După cum subliniază Moeun, „contractele pe termen scurt sunt ca o cătușă. Trebuie să accepți toți termenii impuși de angajator, altfel n-o să ți se reînnoiască contractul." Cealaltă cătușă e salariul incredibil de mic. Angajatele nu se descurcă cu 140 de dolari pe lună, așa că sunt obligate să-și ia ore suplimentare.

„Chiar dacă ești bolnavă sau îți sunt bolnavi copiii, tot ești obligată să mergi la muncă, pentru a putea face față cheltuielilor lunare. Mănânci mai puțin; lucrezi mai repede și mai multe ore. Iar dacă vrei să te eliberezi de aceste cătușe și să protestezi pentru salarii mai mari sau condiții de muncă mai bune, ai doar de suferit."

Urmărește VICE pe Facebook .

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre joburi de căcat pe VICE:
Poveștile angajaților români la cazino: superstiții hidoase și clienți care se răhățesc lângă sloturi
Pentru angajații Amazon, toaleta e o extensie a biroului
Cum să fii corporatist în România, la 20 de ani