FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Tot ce trebuie să știi despre scandalul de la Operă, ca să-nțelegi de ce a dat jos un ministru

A fost nevoie de un balerin danez, pentru ca niște români să-și aducă aminte că noi „Nu ne vindem țara!".

Fotografie de pe pagina de Facebook a Operei Naționale București

Balerinii se jignesc între ei, pe ecranele televizoarelor apar soprane și maeștri care strigă despre români și România, opera pare mai degrabă un stadion, spectatorii veniți pentru balet asistă la proteste, iar în fruntea acestei instituții sunt schimbați, într-o singură lună, patru directori interimari.

Toate acestea s-au petrecut în ultimele săptămâni la Opera Națională București și au culminat, ieri după-amiază, cu demiterea ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, și cu protestul celor în jur de o sută de oameni care au ieșit aseară să-și exprime susținerea față de acesta.

Publicitate

Cum s-a ajuns însă ca un conflict care părea unul mai degrabă marginal, fără un interes prea mare pentru opinia publică, să ducă la un mic cutremur politic? Am încercat să-nțeleg asta cu ajutorul unui simplu balerin român, care a lucrat în ultimii ani cu cel renegat acum. Balerinul a dorit să rămână anonim: „E nebunie, nu vreau să mi-i pun în cap", mi-a explicat.

Opera Română are o istorie recentă cu iz penal

Prima scânteie a scandalului care a dus la demisia ministrului Culturii s-a aprins la începutul acestei luni, când Vlad Alexandrescu l-a numit director interimar al Operei pe dirijorul Tiberiu Soare. Acesta îl înlocuia pe George Călin, adjunctul fostului director al Operei, Răzvan Dincă, trimis în judecată pentru abuz în serviciu și conflict de interese.

Înaintea lui Dincă, director al instituției a fost Cătălin Ionescu Arbore, cel care a intrat în istorie după scandalul manele la Operă. Astăzi, și el este cercetat, pentru fapte de corupție. Dacă suprapunem peste toate astea și faptul că, de-a lungul anilor, artiștii de la Operă s-au plâns de salarii mici, începi să-ți faci o imagine despre problemele care au cangrenat această instituție în ultimii ani.

Revenind la prezent, una dintre primele decizii ale noului director, Tiberiu Soare, numit pe 4 aprilie 2016, a fost să îl șteargă din poziția de director artistic pe dansatorul danez Johan Kobborg, de pe pagina oficială a Operei. Rămâne un simplu balerin, la litera „K".

Publicitate

Tiberiu Soare, dirijor renumit, care a condus orchestra Operei între 2007 și 2012 și a fost dirijor principal al orchestrei Radioului Român până în 2015, era considerat din afara instituției. Cu toate acestea, într-o singură zi a adunat destule informații încât să considere că-l poate da jos de pe piedestal pe Johan Kobborg. Și dacă tot am ajuns aici, ar mai fi de menționat că soția noului director, Mihaela Soare, este balerină la Operă.

Soare și-a motivat decizia de a șterge numele danezului spunând că nu exista această poziție în organigramă, dar mesajul neoficial a fost clar: umilirea lui Kobborg. Cel din urmă, balerin de renume internațional, a anunțat că pleacă de tot.

Și de aici începe haosul.

Danezul care a răsturnat starea de fapt la Opera București

De ce a deranjat Johan Kobborg spiritele de la Operă? Cel mai probabil pentru că, de când a preluat coducerea companiei de balet, în decembrie 2014, a schimbat multe: a adus mai mulți maeștri și balerini din afară, a schimbat orele de repetiții și, foarte important, a ignorat legea nespusă care funcționa până atunci și care spunea că același rol se juca la nesfârșit de aceeași persoană.

Odată cu venirea danezului, opera a trecut de la „repertoriu", la o operă de proiect. Mai exact, teatru de repertoriu înseamnă că aproximativ aceiași balerini joacă aceleași roluri, ani la rând, făcând debutul unor tineri foarte dificil.

„Se poate să debuteze și alți balerini în rolurile respective, dar mai greu. Mentalitatea aia veche: stai și freci podelele până acumulezi experiența necesară, zic ei. Dar sunt unii tineri ca noi care au deja capacitatea să se dezvolte, și să danseze mai repede", îmi spune un tânăr balerin român de la Operă, care a preferat să rămână anonim. Când l-am întrebat de ce, mi-a răspuns: „E nebunie, nu vreau să mi-i pun în cap."

Publicitate

Compania de balet a Operei are în jur de 90 de balerini. Vreo 50 sunt tineri, adică undeva până în 35 de ani. Restul sunt repartizați la divertisment, la spectacole de operă, mai ușoare.

„Aici este problema. Până să vină Johan, ei dansau. Deși ei nu mai pot face de performanță meseria. După 35-40 este mai greu, dar ei nu înțeleg și nu vor să se oprească. Iar noi, tinerii, nu putem crește mai repede", îmi spune balerinul.

Și alți balerini din companie descriu munca alături de Johan Kobborg în aceeași notă.

„Înainte, numai prim-balerinii primeau roluri principale, soliștii numai roluri de soliști, iar dacă intrai în ansamblu, rămâneai acolo până ți se termina tinerețea. Johan a ignorat aceste departajări și a rănit orgolii foarte mari. În Operă nu există contracte distincte pentru aceste categorii. Titlurile sunt strict onorifice. Când vii într-un loc prăfuit și uitat de lume să faci astfel de schimbări, deranjezi oameni care se vedeau prim-balerini până la adânci bătrâneți. Numai ei. Mare supărare a provocat dând roluri balerinilor mari", povestește aici balerina Marina Minoiu, care joacă în această stagiune rolul din Manon.

Iar Alina Cojocaru, una dintre cele mai cunoscute balerine și partenera de viață a lui Kobborg, a explicat că lui Johan Kobborg i se datorează ultimele performanțe ale baletului românesc: „Artişti şi coregrafi de talie internaţională, cu care am avut marea bucurie să lucrez în cariera mea, în altă parte, au venit la noi în ţară. Şi toate s-au întâmplat datorită unei singure persoane. Johan. Este cel în care au avut încredere oamenii din lumea baletului din afara ţării, care poate altfel nu ar fi ştiut de trupa noastră de balet, din ţară", a spus Cojocaru într-un interviu televizat.

Publicitate

Kobborg - mumă pentru unii, ciumă pentru alții

Dar ce unora li se părea mană cerească, altora li se părea iadul pe pământ.

De exemplu, o foarte talentată tânără balerină, Bianca Fota, repartizată în roluri importante de Johan Kobborg, spune așa în acest video:

„Opera Națională București a fost împinsă în zona în care a început să semene mai mult cu un teatru de proiecte, prin scoaterea din repertoriu a spectacolelor contractate pe termen nelimitat și înlocuirea lor cu un număr limitat de reprezentații. Dacă înainte se alocau aproximativ zece mii de euro pentru o premieră de balet, domnul Kobborg a dispus de sume colosale și vreau să mai precizez că prosperitatea pe care și-a însușit-o dânsul în ceea ce privește lumea baletului ține mai mult de sumele de care a dispus decât de numele dânsului. Consider că orice director am fi avut, fie român, fie străin, dacă ar fi dispus de aceste sume, ar fi împins spre baletul spre prosperitate și înflorire".

Vocile împotriva lui Kobborg s-au înmulțit și au început să vină și din alte departamente ale Operei. Regizori, soprane, dirijori l-au acuzat că alegea discreționar balerini, că e arogant, că angajează numai străini și că are un salariu prea mare.

„Balerinii români au 1 000 — 2 000 de lei. Domnul Kobborg, 7 300 de euro. (…) Și-a făcut o echipă numai de străini, a marginalizat românii la Opera Națională din București", a declarat Cristina Cotescu, regizor al Operei Române.

Publicitate

Citește și: Balerinele ilegale, underground, ale Iranului

Dintre cei 50 de balerini tineri care dansează în marile spectole, 30 sunt străini. Dacă balerinii români sunt angajați ai Operei și au salarii nete de genul 1 100 de lei fără studii superioare, 1 700 cu studii superioare, cei străini au undeva în jur de 2 500 de lei. Marea diferență este că au contracte de colaborare, pe termen scurt, și că trebuie să își plătească singuri din banii ăștia contribuțiile la stat, de genul asigurare de sănătate și pensie.

Cum s-a ajuns la „Afară cu străinii din țară!"

Deși artiști străini au lucrat la Opera Română cu mulți ani înainte să apară Kobborg în schemă, brusc foarte mulți artiști români au avut în ultimele săptămâni un discurs care făcea referiri la limba română, la români și chiar la Constituție.

De aici până la un „Afară cu străinii din țară!" nu a fost cale lungă. La unul dintre protestele de la Operă, s-au strigat astfel de mizerii.

Detractorii lui Kobborg au negat că acele cuvinte ar reprezenta opinia majorității:

„Campania de presă care denigrează angajații Operei Naționale București, acuzându-i de xenofobie este o campanie care denaturează adevărul. În urma unor cercetări făcute în rândul angajaților Operei Naționale București, s-a demonstrat, cu probe audio-video și cu martori, că strigătele considerate xenofobe aparțin unei singure persoane, de sex masculin. Restul angajaților, declarăm că ne distanțăm ferm de această unică persoană".

Publicitate

Cu toate astea, au continuat același discurs în care făceau diferențe între români și străini, acuzându-l pe Kobborg că vorbește numai în engleză în Operă și că balerinii din afară au salarii mai mari decât românii.

„Dați-ne și nouă, românilor, salarii și contracte la nivelul banilor pe care-i băgați în buzunarele altora, îndepărtați CORUPȚIA din realitatea românească și veți avea revelația NORMALITĂȚII", urlă unii dintre ei pe pagina de Facebook intitulată Adevărul de la Opera Națională București.

Ce decizii a luat Vlad Alexandrescu și de ce este acum un fost-ministru

Dacă ești din afara Operei și vezi la televizor frânturi de știri despre scandalul ăsta, e ca și cum te-ai uita la un serial începând cu episodul de la mijloc. Nu înțelegi nimic. Pe picior greșit, sau poate consiliat greșit, pare să fi fost și Vlad Alexandrescu, de ieri, fost ministru al Culturii, când a intrat în acest adevărat viespar.

Să revenim la prima lui decizie, aceea de a îl înlocui pe directorul George Călin cu Tiberiu Soare. În momentul în care acesta a fost numit la conducerea Operei, toți marii maeștri, sopranele și unii balerini care s-au simțit marginalizați de Kobborg au simțit că l-au apucat pe Dumnezeu de un picior. Au jubilat la anunțul că danezul a fost înlăturat din poziția de director artistic de noul interimar.

Citește și: Balerine

Doar că, după ce Kobborg a anunțat că pleacă, ministrul Alexandrescu a revenit, la scurt timp, asupra deciziei sale, și l-a numit pe un alt dirijor, Vlad Conta, în funcția de director, și pe Tiberiu Soare l-a făcut adjunct. De asemenea, l-a reașezat pe Kobborg director artistic, de data asta modificând și organigrama.

Publicitate

Când lucrurile păreau aplanate, Alina Cojocaru și Johan Kobborg au acuzat presiuni și intimidări din partea noii conduceri. Totul a pornit de la anunțul lui Cojocaru că nu va putea juca în următorul spectacol, pe motiv că nu a avut timp de repetiții, din cauza scandalului de la Operă. Interimarul Conta i-a cerut să mintă și să dea vina pe partenerul ei de dans din acea reprezentație, pentru ca imaginea Operei să nu aibă de suferit. În ciuda refuzului lui Cojocaru, un comunicat al instituției arunca vina pe balerinul Friedemann Vogel, care, spune cuplul Cojocaru-Kobborg, nu avea nicio implicare în această poveste.

Citește și: A apărut primul spectacol de operă despre LSD, din lume

Drept urmare, Kobborg și Cojocaru anunță din nou că demisionează. Prins la mijloc, Alexandrescu revine asupra deciziei anterioare și îi face pe Conta și pe Soare simpli dirijori, iar director interimar îl numește din nou pe George Călin, cel demis prima oară. Astfel, acesta ar fi urmat, spunea ministrul, să stea trei luni la Operă, până când se găsea un director potrivit.

„Să ne gândim și la alte personalități de nivel internațional care ar veni aici pe acea sumă. Nu mă interesează ce naționalitate ar avea. Nu avem niciun fel de problemă. Există și personalități mai mari decât domnul Kobborg", a pus gaz pe foc și Tiberiu Soare, într-un interviu.

Haosul total se dezlănțuie, angajații Operei boicotează un spectacol de operă cu spectatorii în sală, care asistă nedumeriți la un soi de grevă, în care artiștii cântă patetic pasajul numit „Sclavii", din opera Nabucco.

Publicitate

„Eram pe scenă. Nu au vrut să deschidă cortina. Noi eram pregătiți de spectacol, iar ei s-au dus în fosă să protesteze. Și Tiberiu Soare a anunțat publicul că fac protest. Noi am deschis cortina, publicul ne-a aplaudat, a văzut că vrem să dansăm, ei au început să se aplaude singuri….", spune tânărul balerin care a dorit să rămână anonim.

Ministrul îl demite, pentru a doua oară într-o singură lună, pe George Călin. Ca absurdul să fie complet, apare o notă semnată de departamentul de resurse umane, care le interzice lui Cojocaru și Kobborg să intre în Operă neînsoțiți. Mai multe spectacole și o gală de dans sunt anulate, o parte dintre angajații Operei cer demiterea lui Vlad Alexandrescu.

Locul acestuia la întâlnirile cu protestarii de la Operă e luat de vicepremierul Vasile Dâncu. Acesta le promite că totul se va rezolva și că Opera va reveni la conceptul de repertoriu.

Premierul anunță că va trimite Corpul de Control în anchetă, Opera rămâne decapitată și, o zi mai târziu, și la Ministerul Culturii e vid de putere.

„Cred că, în situația în care forțe dintre cele mai retrograde, ostile schimbării, care se împotrivesc unor mecanisme firești de reînnoire și de întinerire a sectorului artistic și muzeal din România au devenit atât de sonore în spațiul public, reforma pe care am început-o este periclitată și, de aceea, depun în mâinile Dvs., domnule Prim-Ministru, mandatul meu de Ministru al Culturii", scrie Vlad Alexandrescu pe pagina sa de Facebook.

Astăzi, fostul ministru a revenit. Adevăratul motiv al înlăturării sale ar fi fost scandalul Roșia Montană: „Opera a fost un pretext, am deranjat multe persoane pentru că am introdus Roșia Montană în Patrimoniul National și am propus-o pe lista Patrimoniului UNESCO, precum și pentru că am oprit buldozerele care distrugeau monumente". Așa și-a încheiat mandatul Vlad Alexandrescu.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre cultură:
Ziua în care toţi bucureştenii au iubit cultura
Rezistenţa prin cultură sau cum să dai la ruşi în gură
Întrebarea zilei: Vreți să treacă cultura prin caloriferul lui Marga?