Gery Georgieva examinează identitatea prin aspecte contradictorii ale culturii pop și folk.
Dacă nu ai cunoscut-o încă pe artista londoneză Gery Georgieva pentru cum a abordat piesa lui Beyoncé „Single Ladies “, o să ai o surpriză. E îmbrăcată într-un costum tradițional, pe un fundal bucolic, și dansează perfect, ca-n videoclip. Efectul e hilar și captivant în același timp, o reinterpretare balcanică bizară a unui moment iconic din istoria popului. Rămâi cu el în minte la mult timp după ce s-a încheiat.
Gery revine la această ciocnire dintre cultura pop mainstream și influențele folclorice din Bulgaria în lucrările ei – atât ca artistă, cât și prin alter ego-ul ei, Vera Modena, o divă electro-folk.
Videos by VICE
La Târgul de Artă Frieze, a primit misiunea de a crea un film pentru categoria de Proiecte non-profit. Lucrarea ei, Balkan Idol, e susținută de Random Acta și amestecă muzica, dansul și tradiția bulgară cu cultura de club. Ne-am întâlnit cu ea în studioul ei ca să vorbim despre alter ego-uri, despre lamé argintiu și despre autenticitate.
Povestește-mi despre Vera Modena. Când ai inventat-o?
Vera Modena a fost un nume pe care am vrut să-l folosesc ca să mă separ de mine și de performance-urile mele în contextul artistic. Când ai un alter ego, ai mai multă libertate să te joci și să te pierzi.
Deci a fost foarte separată de performance-urile tale artistice?
Da, mi-am luat o identitate misterioasă – încă îmi era misterioasă când am început, am construit-o pe parcurs. Cântă doar în bulgară și n-o simt ca și cum aș fi eu. Eu sunt pe jumătate englezoaică și pe jumătate bulgară, sunt o combinație. Am vrut să am o identitate exotică, diferită de identitatea mea pe care o simt foarte complicată.
Fotografie din Balkan Idol (2015)
În Balkan Idol, noul tău film pentru Frieze Projects, apare Vera?
Se furișează Vera, da. Uneori cânt câte o doină acapella la finalul spectacolelor noastre. E foarte tonică și, în același timp, vulnerabilă. Are și ceva penibil, dar îmi place sentimentul ăla.
Poți să-mi spui câte ceva despre obiceiul tău de a amesteca folclorul și cultura mainstream?
Mie cultura pop și cea folclorică mi se par paralele, pentru că au un numitor comun: reușesc să atingă și să influențeze un număr foarte mare de oameni. Această putere – de a încuraja mii de oameni să învețe un dans Beyonce – e specială și ciudată. Ce se petrece aici? Mă afectează și pe mine, dar sunt și suspicioasă, așa că încerc să folosesc aceeași mecanică atunci când îmi fac performance-urile. În film, cântecul folcloric pe care îl cânt a fost scris în anii ‘50 și pentru mine, cultura folclorică e un semn al autenticității, mai ales când națiunile îl folosesc ca să-și vândă imaginea, când își comercializează propria cultură pentru export și pentru un simț al identității – sunt fascinată de treaba asta.
Balkan Idol (2015)
În Balkan Idol faci tranziția dintre un amfiteatru vechi și un club abandonat de Chalga. Cum te-a inspirat muzica Chalga în arta ta?
Chalga mi se pare interesantă pentru că e o cultură pe care majoritatea prietenilor mei din Bulgaria n-o suportă din cauză că susține lucruri superficiale și kitsch. Dar în același timp e un export cultural. Are atașată o identitate națională, una nefericită în anumite feluri. E primitivă, dar e și foarte bulgărească, și sărbătorește cultura națională prin cântece cu motive folk, în timp ce încearcă să fie modernă și capitalistă. În Balkan Idol, amfiteatrul în care cânt e un fost monument al partidului comunist. E un loc care pe vremuri avea semnificație națională. Am vrut să fac o paralelă între el și un loc modern.
Arta ta e ușor de înțeles pentru oricine, mai ales pentru că nu trebuie neapărat să știi ceva despre cultura bulgară ca s-o apreciezi.
Exact – nu mă interesează specificitatea. Îmi place să mă joc cu ideea de autenticitate, de a încerca să fiu pe bune, oricât de amuzant ar suna. Să cânți un cântec din toată inima, să dansezi ca și cum ești total liber.
Dansul tău după videoclipul Beyoncé e ireproșabil. Cât timp ți-a luat să-l înveți?
Inițial două săptămâni. Dar apoi am exersat un an și am dat performance-uri timp de doi ani. Apoi am ajuns la spital pentru că mi-am scrântit șoldul de la mișcarea aia (mimează mișcarea din șold)! A trebuit să fac fizioterapie din cauza lui Beyoncé!
Traducere: Oana Maria Zaharia
Mai multă artă pe VICE:
M-am săturat să mă prefac: nu înțeleg arta postmodernistă românească
Corporatiștii români fac artă din birotică
GIF-urile astea graffiti redefinesc arta stradală
