Fabricile de reciclare din România importă deşeuri din cauza gropilor de gunoi

FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Fabricile de reciclare din România importă deşeuri din cauza gropilor de gunoi

Din păcate România este o ţară a absurdului şi în domeniul reciclării.

Fotografii: Dan Oara

Multora ne place s-o ardem ecologişti, să ne simţim mai bine cu noi înşine când ştim că salvăm mediul aruncând pet-urile la ghena specială, dar puţini înţelegem cu adevărat ce înseamnă industria reciclării în România. De-asta, când am auzit că Green Group oferă o vizită jurnaliştilor, m-am băgat imediat, ca să nu mor prost.

Green Group sunt un grup de fabrici cu sedii la Buzău și la Iași, care au investit vreo 30 de milioane de euro în industria reciclării. Sortează orice, de la peturi de plastic, la freonul care rămâne în uşile frigiderelor şi de la bucăţi de sârmă de internet, până la neonul din lustre. În cazul plasticului au şi o fabrică de prelucrare numită Greenfiber, care practic l-ar rafina până în măsura în care ar putea fi folosit de fabricile de peturi.

Publicitate

Din păcate România este o ţară a absurdului şi în domeniul reciclării. Am fost şocat să aflu că aceste companii trebuie să importe peste 50% din deşeurile de plastic pe care le reciclează din simplul motiv că la noi colectarea de gunoaie se face execrabil şi fabricile n-ar mai fi profitabile fără deşeurile altora. Pe de altă parte nu am fost atât de surprins să aflu că în România companiile de peturi sunt foarte reticiente când folosesc materialele reciclate - există prejudecata că astfel de produse sunt calitativ inferioare. Aşa că majoritatea plasticului reciclat de Green Group ajunge tot la companii străine.

Ca să aflu mai multe despre problemele de mentalitate, dar şi despre circuitul deşeurilor în România, i-am scris co-fondatorului Green Group, Constantin Damov.

VICE: Care este traseul deşeurilor în România?
Constantin Damov: Majoritatea deşeurilor, în special cele municipale, sunt colectate la grămadă. Amestecul celor reciclabile cu cele biodegradabile şi chiar cu cele periculoase face ca reciclarea să fie imposibilă sau foarte dificilă din cauza gradului mare de contaminare a materialelor. Aproape 98% din deşeurile generate în România ajung să fie depozitate la gropile de gunoi, mai nou denumite eronat „depozite ecologice". Nu pot fi „ecologice", atât timp cât sunt doar o acumulare de gunoaie, adică poluare. Legislaţia în vigoare în materie de gestiune a deșeurilor ne obligă ca până în 2020, 50% din deşeurile menajere şi 70% din cele din construcţii şi demolări să fie reciclate sau reutilizate. Dar e greu să atingi aceste cifre cu nivelul foarte scăzut la care ne aflăm acum.

Publicitate

Cum ar trebui să fie acest traseu, ca să fie funcţional?
Colectarea trebuie făcută pe fracţii diferite: plastic, metal, hârtie, sticlă, electronice, biodegradabil, deşeuri din construcţii. Ele trebuie grupate în funcție de calitatea deșeului, astfel încât să poată fi livrate ulterior către reciclatori sau către industriile de recuperare energetică (incineratoare, fabrici de ciment, instalaţii de biogaz).

De ce nu e OK că deşeurile noastre ajung la gropi de gunoi?
Gropile de gunoi nu fac altceva decât să depoziteze deşeurile livrate la grămadă de către societăţile de salubritate. Dupa această operaţiune este aproape imposibil să mai preiei ceva pentru reciclare. Gropile funcţionează pe baze comerciale, au cifră de afaceri, iar  profitul lor e cu atât mai mare cu cât noi aruncăm mai mult. Au tarife foarte mici în comparaţie cu orice altă ţară din Europa și sunt astfel o invitaţie la aruncat şi nu la reciclat.

Comisia Europeană obligă România să închidă 101 gropi de gunoi până în 2017. Au început gropile de gunoi să se închidă?
Multe gropi neconforme au fost închise, dar există încă depozitări necontrolate, ilegale, mai ales că e profitabil. Efectul va fi umplerea rapidă a noilor gropi de gunoi şi necesitatea înfiinţării altora noi. Nu cred că acesta este direcţia pe care ne-o dorim.

Ce alte impedimente în afară de refuzul celor care se ocupă de gropile de gunoi mai întâlniţi în operaţiunile de reciclare?
Acţiunile speculative şi evazioniste din zona colectorilor independenţi, alţii decât firmele de salubritate, dar şi inerţia autorităţilor locale (primării, consilii judeţene) care încă nu acordă suficientă atenţie modului de gestiune al deşeurilor.

Publicitate

Se va schimba situaţia deşeurilor în România, acum că ministrul mediului Rovana Plumb a decis să copieze modelul britanic pentru un management integrat al deşeurilor, în care gunoaiele menajere vor fi transformate in biomasă pentru energie?
Modelul britanic nu cred că este astăzi cel mai bun de urmat din Europa. Marea Britanie depozitează 37,4% în comparaţie cu Suedia, unde avem doar 1%. Îmi doresc aici modelul ţărilor nordice, unde se recicleaza peste 50% şi se recuperează energetic restul pana la 99%. Deşeurile amestecate pot fi un combustibil local numai bun de utilizat pentru producerea de energie electrică şi termică. Biomasa reprezintă fracţiunea biodegradabilă din deşeul municipal. Adică 60% din totalul deşerilor, în România.

Credeţi că se poate aplica un astfel de sistem în România?
Din păcate nu avem încă un model clar pe care să-l implementăm. Trebuie multă voinţă politică şi capacitatea de implementare la nivelul autorităţilor locale, care în prezent sunt complet nepregătite. Va fi un proces de durată şi anevoios. Nu există o soluţie miraculoasă, ci doar aceea care implementeaza strict directivele europene, dar ea trebuie să se bazeze pe un control strict şi permanent al autorităţilor de mediu. România poate ajunge la un nivel de reciclare de peste 50% şi la un nivel de valorificare energetică de circa 40% în mai puţin de zece ani, dar numai cu un plan concret şi implementat strict. Zona gestiunii deşeurilor trebuie să fie una fără monopoluri, concurenţială şi cu colaborarea tuturor actorilor implicaţi.

Publicitate

E vreo şansă să se aplice în următorii ani?
Avem o șansa dacă se aplică imediat măsuri ferme, pentru ca rezultatele să apară în patru, cinci ani. Acest lucru s-ar putea rezolva parţial printr-o taxă de depozitare aplicată pe fiecare tonă de la groapa de gunoi. Taxa este prima care va ridica bariera în calea aruncării la groapă a deşeurilor, deci trebuie aplicată cât mai curând.

Citește și:
Dezbaterea de căcat din Suedia despre deșeurile din canalizare
Cele mai bune locuri pentru depozitat prezervative folosite