Am vorbit cu femeia care a scris cel mai rasist articol despre romi din istoria recentă a României

(Fotografie de pe contul de Facebook al Irinei Maxim)

Un articol despre romi, venit parcă din alt secol, a fost publicat săptămâna trecută în ziarul Someșeanul, aprinzând din nou pe Facebook discuțiile despre rasism. După ce scandalul a ajuns mare cât casa, de s-a autosesizat până și Consiliul de Combatere a Discriminării, textul a fost șters de pe internet, dar e de ajuns să-ți spun titlul ca să înțelegi despre ce a fost vorba: Primarul Dejului a declarat război țigănimii. Romii au făcut azi circ în centrul orașului și amenință cu greva „FOMEI". Autoarea articolului, jurnalista Irina Maxim, și-a vărsat toată furia strânsă în viață pe romii din Dej care au îndrăznit să protesteze în fața primăriei după ce urmau să fie evacuați din niște case pe care înțeleg că le ocupau ilegal (și au mai scris și greșit pe pancarte cuvântul „Foamei").

Cam așa începea textul din Someșeanul și continua pe un ton din ce în ce mai agresiv, culminând cu momentul în care romii protestatari erau făcuți pur și simplu „ciori". Da, ai auzit bine, în anul Domnului 2017, ca să păstrez referințele temporale ale autoarei, un jurnalist din Uniunea Europeană scrie despre romi că sunt pur și simplu „ciori".

Bun, îți dai seama ce comentarii au curs joi și vineri pe Facebook, iar jurnalista din Dej a fost înjurată în toate felurile, cuvântul „rasistă" fiind cel mai blând apelativ pe care l-a primit.

Irina Maxim a răspuns atacurilor cam în felul următor: „Așe pățăști dacă scrii hâd de țâgani. Sar toți analfabeții să-ți dea lecții de jurnalism".

Dincolo de dezbaterile din online pe subiect, a existat și o consecință serioasă a articolului din Someșeanul. În sensul în care Consiliul Național de Combatere a Discriminării (CNCD) s-a autosesizat în baza ordonanței 137/2000, referitoare la discriminare, ceea ce înseamnă că Irina Maxim riscă acum o amendă de la 2 000 la 100 000 de lei.

Indiferent ce vor face instituțiile statului, există cel puțin două chestii care mi-au sărit în ochi în această poveste. În primul rând, jurnalista din Dej este complet de pe altă planetă în ceea ce privește regulile și legislația europeană în materie de discriminare și de drepturile omului. Care există tocmai pentru a împiedica pornirile unora de a scrie și de a spune în public tot ce le trece prin cap. Cu alte cuvinte, indiferent ce gândești tu în realitate, măcar frica de amendă să te motiveze să-ți ții părerile la tine acasă.

Iar faptul că unii scriu atât de relaxat pe tema asta îmi arată că, în ciuda pretențiilor noastre de aici, la București, foarte mulți oameni din țara asta nu au deloc reflexe europene. Iar când vorbim de ziariști (chiar din presa locală), lucrurile sunt cu atât mai grave.

După aia, la fel de deplasate ca articolul în sine mi s-au părut a fi și multe dintre comentariile făcute la adresa autoarei. Adică nu cred că o amenințare cu violul poate fi reacția cea mai potrivită atunci când vrei să convingi o persoană că nu e bine ce a făcut. Umilirea publică nu ajută de regulă la nimic. Ba, aș putea spune, toarnă mai mult gaz pe foc.

În condițiile astea, am vrut neaparat să stau de vorbă cu autoarea articolului, ca să văd ce este în capul ei. Așa că am căutat-o pe Facebook și am purtat o scurtă conversație. Irina Maxim mi-a trimis chiar și draftul unui text pe care ar fi vrut să-l publice pe Someșeanul, după ce au început să curgă amenințările și acuzațiile, dar s-a răzgândit „ca să nu mai răscolească mizeria". Mi-a dat impresia unui om care chiar nu înțelege cu ce a greșit, deci oricât ai încerca să-i explici pare a fi degeaba. Spune că nu este deloc rasistă și a fost prost înțeleasă, dar în același timp, în dialogul cu mine, a continuat să facă remarci rasiste.

Iată mai jos câteva fragmente din textul trimis și din conversația purtată pe Facebook cu Irina Maxim:

„Din startul locului vreau să dau asigurări că intenția acelui articol nu a fost de acuza o întreagă etnie de niște fapte, nu am vrut nicio clipă să generalizez sau să denigrez o întreagă etnie sau comunitate pentru acțiunile și faptele unui grup restrâns de persoane.

Mă consider și sunt considerată o persoană tolerantă. Printre amicii mei se află și unguri și țigani, poate și homosexuali, unii dintre ei chiar prieteni buni", spune Maxim.

Dar, spune jurnalista din Dej, există și romi în cazul cărora nu mai poate fi la fel de tolerantă.

E vorba de acei romi care știu doar „să ceară să fie ajutați fără să ofere nimic în schimb societății de care profită. Oameni care trăiesc pe spatele concetățenilor, oameni certați cu legea care nu fac nimic să se reintegreze în societate, oameni care așteaptă sprijin din partea celorlalți, în timp ce ei fură, cerșesc și provoacă scandaluri".

„Și aici este problema majoră în articolul mult blamat și comentat.

Situația de fapt, la Dej, este cunoscută pentru cei din zonă, însă nu și pentru cei din afară, care au tendința să înțeleagă ce vor și să generalizeze.

În urmă cu aproximativ cinci ani, mai multe familii de romi care-și duceau veacul prin zona centrală a orașului au fost mutate forțat de primărie în cartierul Dej Triaj, pe strada Macazului. Aici, li s-au repartizat locuințe sociale, cu utilități, mobilier, condiții bune de trai. S-au mutat după multe scandaluri și cu mare efort al autorităților acele câteva familii care au primit locuințele sociale pe tavă de la Primărie. În doar câțiva ani, totul a fost devastat."

În fine, după ce povestește în amănunt cum ar fi distrus romii casele primăriei, Irina Maxim încearcă să se justifice și pentru limbajul violent din articol:

„Că am folosit termeni duri în articolul respectiv, că am umplut textul de metafore și cuvinte urâte, asta nu este decât urmarea faptului că m-am săturat de această situație. M-am săturat să fiu asaltată în magazine, piețe, terase și la orice colț de stradă de cerșetorii care s-au înmulțit peste măsură în Dej în ultima vreme. M-am săturat să primesc zilnic mesaje din partea dejenilor care-mi cer să iau atitudine referitor la aceste aspecte. M-am săturat de faptul că dejenii nu pot ieși cu copiii în parcurile din Dej din cauza țiganilor cerșetori, prezenți zilnic în număr mare în respectivele locuri. M-am săturat de lamentările romilor și de faptul că cer să aibă aceleași condiții ca orice dejean, însă nu plătesc nimic în schimb, nu contribuie cu nimic și provoacă doar teroare și disperare.

Iar de fiecare dată când cineva a încercat să-i ajute cerându-le în schimb să muncească, au întors spatele. Au fost numeroase campaniile și acțiunile prin care s-a încercat ajutorarea acestor oameni, însă ei chiar nu vor să muncească. Nu vor decât să primească fără să dea nimic în schimb. Nu vor să miște un deget pentru a-și face situația mai bună, pentru ei și familiile lor, vor doar să cerșească și să fie lăsați în pace în continuare. Au fost numeroase anunțurile de angajare și programele derulate de autorități pentru încadrarea lor în muncă, pentru integrarea lor în societate. S-au făcut o mulțime de acțiuni pentru a-i determina să-și trimită copiii la școală, să câștige un ban cinstit, să se civilizeze. Acești țigani nu vor să audă de mijloace de contracepție, nu vor să audă de locuri de muncă, nu vor să participe la programe de formare profesională. Dar vor, în schimb, să aibă aceleași condiții de trai ca toți dejenii, să primească bani și ajutoare, să aibă utilități, mobilier, mașini și telefoane", mai spune jurnalista.

Irina Maxim se plânge apoi și de mesajele de amenințare pe care le-a primit după ce a scris articolul respectiv:

„Am primit sute de mesaje și telefoane în ultimele zile de la diverse persoane care nu cunosc situația și care condamnă de la distanță mesajul fără să știe care este esența lui. S-au arătat indignați de cele scrise de mine persoane din Bistrița, Constanța, Caransebeș, Timișoara sau București. Mare parte dintre ei nici n-au citit integral textul, doar au înțeles că eu am ceva cu țiganii, că sunt rasistă, xenofobă. Departe de mine gândul acesta. Articolul respectiv s-a referit strict la grupul de protestatari, greviști ai foamei. Că am zis că sunt jegoși și gălăgioși? Asta este realitatea pură. Că am zis că-s cerșetori? La fel e purul adevăr. Că am zis că-s de acord ca autoritățile să stârpească țigănimea și cerșetorii din oraș? Cu asta suntem cu toții de acord.

Au venit unii și m-au acuzat de rasism, de xenofobie, transmițându-mi în același timp să am parte de soarta celor pe care-i acuz. Mi s-au transmis mesaje prin care mi se promitea violul, bătaia sau chiar moartea. Alții au considerat de cuviință să-mi amenințe familia. Înjurăturile de mamă, de morți, da familie și alte celea au fost la ordinea orei în ultimele zile. În tot acest timp acești oameni vorbeau despre toleranță, pace și iubire între semeni. Cum vine asta să acuzi pe cineva că nu este tolerant, amenințând în același timp cu bătaia, violul sau moartea? Cum vii tu și spui că eu ar trebui să accept orice și pentru oricine, dar tu în același timp nu accepți părerea altuia și-l acuzi și ameninți? Cum se poate ca oameni care propovăduiesc pacea și înțelegerea între oameni îi instigă pe alții să mă urască, să mă condamne, să mă acuze?", mai spune Irina Maxim.

Despre ancheta făcută de CNCD în această situație, ziarista de la Someșeanul este la fel de tranșantă: „Ăștia dau amenzi pentru te miri ce, doar că li se pare lor că s-a adus atingere unei prevederi. Adică nu mai poți zice în țara asta că nu-ți place X sau Y, că nu suporți cerșetorii, că nu-ți plac țiganii hoți, că nu mai vrei să vezi infracțiuni comise de romi, că repede e discriminare sau instigare sau naiba știe.!

Discuția cu Irina Maxim mi-a confirmat practic ceea ce mă așteptam. Articolul respectiv nu a fost doar o încercare disperată de a scoate audiență pe un subiect controversat. Nu, pur și simplu așa gândește autoarea. Care autoare nu găsește de altfel niciun motiv de a se abține măcar în spațiul public. Cu toate riscurile care decurg de aici. Așa pot să înțeleg, mult mai ușor, și de ce se bucură de un oarecare succes în România partide precum PRU sau Noua Dreaptă. Pentru că în multe părți din țara asta, UE (cu toate valorile și principiile ei) este încă foarte, foarte departe.