Artistele feministe și vrăjitoarele rome de ale căror blesteme ar trebui să-ți fie frică

vrajitoare romania, blesteme

În februarie a avut loc, la Institutul Goethe în București, o expoziție inedită, Future Is A Safe Place Hidden In the Witch’s Braids, realizată de artistele Mihaela Drăgan și Virginia Lupu, împreună cu „cea mai puternică vrăjitoare din Europa”, Mihaela Mincă, și fiicele ei.

Expoziția cuprinde o instalație video realizată de Mihaela Drăgan și câteva casete luminoase cu fotografii realizate de Virginia Lupu și surprinde unele ipostaze magice din viața și ritualurile vrăjitoarele rome. Lucrarea video de 18 minute, Future Is a Safe Place Hidden In My Braids, puternică, artistică și expresivă, e formată din trei filme scurte, de șase minute fiecare, vorbește despre trauma intergenerațională a rasismului și aruncă blesteme către rasiști și vrăji ocrotitoare pentru comunitatea romă. În video apar faimoasa vrăjitoare Mihaela Mincă și fiicele ei, Cassandra și Ana, precum și nora ei, Anda Mihaela, „cel mai puternic triunghi din Europa”.

Videos by VICE

Expoziția e doar o mică parte din colaborarea celor două artiste cu vrăjitoarea Mihaela Mincă și din legătura lor cu practicile magice. Am vorbit cu ele ca să aflu cum au pus la cale colaborarea cu faimoasa vrăjitoare și cum își propun să ducă mai departe simbolul feminist al vrăjitoriei. 

Tema expoziției e vrăjitoria dintr-o perspectivă feministă, conectată cu conceptul de roma futurism, dezvoltat de Mihaela Drăgan. „Nu e doar documentarea unor practici și atât, ci am încercat să și produc un schimb între mine și vrăjitoare, în sensul în care-mi doresc ca ele, dincolo de colaborarea noastră, să se gândească la noi ritualuri de vindecare care pot servi comunității”, spune Mihaela.

Mihaela Drăgan e actriță, dramaturgă și activistă, fondatoare a singurei companii de teatru rom din România, Giuvlipen. Ea apelează la vrăjitorie ca armă împotriva rasismului și în spectacolul scris și conceput de ea, Romacen – Vremea Vrăjitoarei, care a avut premiera în decembrie 2019 și a fost difuzat online la final de 2020

În Romacen, tehno-vrăjitoarele rome sunt hackerițe și oameni de știință care se întorc în timp pentru a schimba istoria opresivă a romilor, iar spectacolul te face să te întrebi unde ar fi fost acum romii fără această istorie de sclavie, Holocaust și opresiune. 

romacen
„Romacen” este probabil singurul spectacol din România care foloseşte scenografie virtuală şi proiecţii 3D pentru a introduce ideea de istorie alternativă, de întoarcere în timp pentru a schimba istoria opresivă

Virginia Lupu e artistă și fotografă și a explorat tema vrăjitoriei și în expoziții anterioare, în România, Ungaria și Belgia. Lightbox-urile ei (casete luminoase) poartă numele „Vrăjitoarea fără eșec“, preluat după o revistă mai veche realizată și publicată chiar de Mihaela Mincă.

Virginia spune că realizarea expoziției actuale nu a fost tocmai ușoară și că au fost refuzate de foarte multe instituții, galerii, muzee. „Deși suntem în 2021 și avem dorințe de emancipare, încă există vânătoare de vrăjitoare”, crede ea și amintește de legea care interzice ca vrăjitoarele să apară la televizor.

Iar de vrăjitoarea Mihaela Mincă sigur ai auzit sau poate ai văzut-o în documentare la CNN, VICE, National Geographic, blestemând, pe bune, politicienii corupți din România sau chiar pe Donald Trump. 

Mihaela Mincă provine dintr-o familie de ghicitoare, descântătoare cu tradiție în practica magiei. Până la Revoluție, părinții și bunicii ei colindau țara în lung și-n lat cu caii și corturile, ghiceau la roata căruței pentru „cucoane”, preoți și moșieri. A învățat să ghicească de la mama și de la bunica ei, de la care a „furat” practica, descântecele și ritualurile. Harul îl avea, doar e transmis din generație în generație. A ajuns și în Statele Unite, unde s-a simțit pentru prima dată apreciată și respectată pentru munca și tradiția ei. În România, spune ea, „munca și tradiția, harul și puterile mele nu au fost acceptate și apreciate niciodată”, nici măcar acum.

Tamaduirea fara esec crop.jpg
„Tămăduirea fără eșec”, revista publicată de Mihaela Mincă.

Faima ei a ajuns până la Hollywood, unde a ghicit vedetelor pe faimosul bulevard, „dintr-un chioșc cum sunt casele de bilete la noi, acolo cu un scaun, și deasupra scria: Mihaela Mincă – vrăjitoarea din România”.

În lucrarea video din cadrul expoziției Future Is A Safe Place, Mihaela Drăgan rescrie descântece preluate de la Mihaela Mincă într-un limbaj mai modern, voit anti-rasist și feminist. Miza e vindecarea comunității rome de trauma transgenerațională a rasismului, prin practicile magice.

În aceeași măsură, ritualul de blestem și magia neagră au rolul de a speria dușmanii, rasiștii, bărbații de la putere care nu pot accepta gândul de a ceda femeilor din puterea lor: „Mi s-a părut subversivă ideea că romii pot apela la forțe supranaturale pentru că nu au nicio altă putere concretă în fața opresiunii”, spune Mihaela, care amintește și de blestemul lor asupra mareșalului Antonescu, în spectacolul Kali Tras

Colaborarea cu vrăjitoarea Mihaela Mincă face parte din viziunea Mihaelei Drăgan privind futurismul rom, concept dezvoltat de ea începând cu rezidența din Hong Kong, în 2018. Simbolul Roma futurismului este tehno-vrăjitoarea, acest nou tip de vrăjitoare din viitor, care „folosește magia ca pe o tehnologie și invers, și care e super în control cu propriul destin și cu destinul femeilor în general. Ea e mereu pregătită să aibă o luptă feministă, anti-discriminare, să planteze semințele pentru întreaga comunitate, pentru un viitor în care toată istoria opresiunilor se termină”, explică Mihaela. 

vrajitoare
„Există o istorie a denigrării vrăjitoarelor în mass-media, portretizate ca escroace. Eu mi-am propus să revendic figura vrăjitoarei.”

La fel cum Mihaela Mincă și fiicele ei sunt vrăjitoare conectate la tehnologiile actuale, care folosesc telefoane mobile, tablete sau wi-fi în ritualurile lor magice, și tehno-vrăjitoarele integrează tehnologia în practicile lor. Miza Roma futurismului, spune Mihaela, este „să dea posibilitatea membrilor comunității să spună istoria din punctul lor de vedere, trecută printr-un filtru personal și comunitar”, și să fie un concept preluat și de alte artiste rome. Tocmai pentru că cea mai mare parte din istoria romă e scrisă de „gadje”, cum sunt numite persoanele ne-rome în romani, roma futurismul își propune să rescrie istoria sau mai degrabă să imagineze istorii alternative, utopii rome vindecătoare, care dau putere comunității și vin chiar din mijlocul ei.

La baza colaborării între cele două artiste și vrăjitoarele rome stă convingerea că „vrăjitoarea” reprezintă un simbol feminist. „Vrăjitoria are o istorie feministă, reprezintă femeia puternică. O luptă feministă care mi se pare validă este revendicarea spiritualității”, spune Virginia. Iar Mihaela adaugă că expoziția lor „se joacă cu ideea subversivă că vrăjitoarea poate înlocui preotul”, adică monopolul Bisericii și al bărbaților asupra puterii și spiritualității. Pentru ele, de-stereotipizarea imaginii vrăjitoarei și recuperarea ei ca simbol feminist este legată de istoria Inchiziției și vânătorilor de vrăjitoare. De altfel și o istorie a domesticirii femeilor, a controlului asupra corpurilor și sexualității lor, așa cum arăta și Silvia Federici în cartea ei celebră „Caliban și Vrăjitoarea”.

O altă punte între vrăjitoare, feminism și Roma futurism ține de strânsa legătură între vrăjitorie și cultura și identitatea romă. Când am întrebat-o pe Mihaela Mincă dacă există vrăjitoare albe, ne-rome, răspunsul ei a fost un categoric „Nu!”: „Cu magia trebuie să te naști în sânge. Eu consider că farmecele, descântecele și magia sunt venite din moși-strămoși la poporul rom”. Și Virginia crede că albii și-au însușit magia, devenind Wicca, și au distrus-o astfel prin integrarea în cultura pop.

Roma Futurism @CEU Budapest.jpg
„Roma futurismul a fost o escapadă pentru mine și pentru gândirea mea creativă. Nu există literatură despre viitor, literatură romă SF. De asta am simțit să lucrez la un concept de Roma futurism.” 

Mai mult, în spațiul românesc eticheta de „vrăjitoare” e lipită aproape exclusiv de femeile rome, ca un stigmat, mereu cu scopul de a le denigra, spune Mihaela Drăgan. Știm cu toții cu siguranță măcar o știre sau un scandal în presă cu femei rome portretizate ca vrăjitoare escroace. Mult mai puțin comună însă este imaginea solidarității feminine adusă de practicile magice sau a proprietăților lor „terapeutice”.

Mihaela Drăgan povestește din copilăria ei: „Mătușa mea dădea în bobi de porumb, în cafea. Toată lumea din comunitate știa să facă asta și aveau nevoie de asta când aveau o problemă. Era un «gathering» feminist, când se întâlneau și își dădeau în cafea”. Revendicarea unei astfel de imagini face scopul colaborării dintre artistele feministe și vrăjitoarele rome.

Mihaela Mincă merge chiar mai departe. Visul ei, pe jumătate realizat, este de a iniția o școală de magie tradițională romă. Tocmai pentru că e conștientă că poporul român încă discriminează romii, vrea să ofere comunității sale „posibilitatea să învețe și să-și găsească un loc în societate” prin practica magiei tradiționale rome.

Știrea de acum câteva zile, cum că alte vrăjitoare vor și ele să deschidă o astfel de școală, „Școala Națională de Farmece și Ghicit’” a supărat-o însă pe Mihaela. Ea spune că încă din 2017-2018 a anunțat public că vrea să facă prima școală a vrăjitoarelor din România, și că procedurile sunt deja pe jumătate terminate. Crede, deci, că acestea i-au furat ideea și că vor doar să-și facă reclamă.

Obiectivul Mihaelei e să-și expună tradiția, obiceiurile și magia prin această școală, același motiv pentru care colaborează și cu cele două artiste: „sângele romilor, atunci când se întâlnește, formează instantaneu o conexiune. Și atunci, dacă suntem una lângă alta, indiferent de domeniul în care activăm, ne putem ajuta într-un fel anume”.

Blestemele împotriva politicienilor care fac rău României sunt modul prin care Mihaela Mincă a găsit că-și poate aduce contribuția pentru o societate mai bună. Ea promite că va continua să arunce astfel de vrăji până când România „va ajunge pe un făgaș normal, în care oamenii de rând pot să se bucure cel puțin de strictul necesar”. 

Toate trei, împreună, vor continua să facă ritualuri de solidaritate feministă și de vindecare pentru comunitatea romă.