Ultimul proiect al fotografului britanic Joshua T Gibbons, „Sex Site", e o serie de fotografii care explorează tranziția spre acceptarea diverselor stiluri de sexualitate alternativă din Marea Britanie și rolul internetului în răspândirea lor. Iar acest rol, evident, e imens: înainte să existe site-uri care să conecteze toți oamenii pasionați de latex, de exemplu, oamenilor le era dificil să-și exploreze interesele, fiind izolați de toți cei care simțeau la fel ca ei.
Publicitate
Pentru proiectul „Sex Site", Josh a contactat oameni de pe mai multe platforme sociale alternative, apoi i-a vizitat acasă, le-a făcut portretele și, în anumite cazuri, a colectat mesajele pe care și le-a trmis cu ei. Am vorbit cu Josh despre proiect.
VICE: Cum ai ales persoanele pe care le-ai vrut în proiect? Joshua Gibbons: Inițial a avut legătură cu comunicarea. Am colaborat cu persoanele care s-au arătat interesate, cu care mi-a fost ușor să vorbesc. Cred că am surfat pe platformele astea între șase și nouă luni și mi-am construit o bază de date. A trebuit să le câștig încrederea anumitor indivizi și să filtrez oamenii în funcție de care am crezut că ar fi interesul publicului. Așa am ajuns să aleg persoane din grupul de vârstă 18-35, care proveneau din medii interesante.
Cum ai abordat subiectul cu potențialii participanți? Cu ce fel de obstacole te-ai confruntat?
Am fost explicit de la început cu intențiile mele. Pe aceste site-uri, oamenii sunt foarte prudenți, din cauza conținutului. N-am vrut să simtă că îi manipulez cumva. Am fost foarte deschis, iar reacțiile au fost amestecate. Unii m-au susținut și m-au felicitat pentru proiect, alții n-au înțeles ce vreau să fac. „Vrei să vii acasă la mine să mă fotografiezi? De ce?" Le ziceam că vreau, pur și simplu, să-i fotografiez când își calcă hainele și-mi ziceau: „Ciudatule!" Asta a fost greu la început, să conving oamenii că nu sunt vreun dubios. Cea mai mare provocare a fost să le dau oamenilor impresia că sunt o persoană de încredere, interesantă și relativ normală.
Publicitate
De ce ai ales să fotografiezi doar oamenii cu vieți sexuale alternative?
Cred că toți avem niște vieți sexuale destul de cuminți. Site-urile pe care le-am folosit pentru acest proiect promovează sexualitățile alternative, deși nu-mi place acest termen. Promovează ceea ce societatea consideră alternativ. Nu mă interesa atât ce fac acești oameni, ci familiaritatea vieții lor. Dacă oamenilor le place să se lege cu sfori în bucătărie, nu înseamnă că nu sunt demni de respect. E doar o chestie care le place.
Ce mesaje însoțesc unele dintre fotografii?
Unele sunt mesaje pe care le-am primit personal. Mi-am făcut profiluri pe toate site-urile în care explicam foarte clar care e scopul și rolul meu pe site. Un mesaj foarte întâlnit pe majoritatea profilurilor de pe aceste site-uri este: „Înainte să-mi dai mesaj, citește descrierea". Multe persoane n-au citit-o pe a mea. Am primit multe mesaje sexuale agresive de la bărbați.
De ce ai hotărât să incluzi și mesajele?
Am vrut să arăt că există un grup de oameni care exploatează aceste platforme. Unele site-uri au format niște comunități, altele nu. Multe persoane cu care am vorbit erau foarte amabile și creative și amuzante, dar am îmtâlnit adesea și un comportament sexual agresiv. Sincer să fiu, probabil că femeile sunt cele care simt cel mai puternic acest lucru. Am simțit că e important să nu reprezint această subcultură doar ca pe o chestie foarte progresistă. Evident că sunt o grămadă de dobitoci pe site-urile astea.
Mesajele corespund cu unele dintre fotografii?
Mesajele nu sunt asociate direct cu persoanele pe care le-am fotografiat – sunt doar mesaje ușor explicite pe care acestea le-au primit de la alte persoane de pe site. Au fost multe mesaje pe care le-aș fi putut include. Mai sunt și mesaje între mine și subiecții fotografiilor. Am vrut să fac vizibil procesul de comunicare.
Știi ce ai de gând să faci cu lucrările?
În punctul ăsta mă aflu acum. Nu sunt un fotograf care vrea să facă albume foto de răsfoit la cafea. Mă atrage ideea de a expune seria. Mi-ar plăcea să fac un turneu prin Europa cu proiectul. Cred că traversăm o perioadă interesantă pe plan social și politic. Restul Europei se uită suspicios la Marea Britanie, așa că mi-ar plăcea să arăt umanității această subcultură deosebită a noastră.
