Evenimentele și scandalurile din România anului 2020 pe care deja le-ai uitat

Dincolo de politică și pandemie, două fenomene care au fost aproape zilnic în trendingul zgomotos al știrilor și feed-ului platformelor de socializare, îți aduc aminte câteva evenimente remarcabile ori memorabile ale României lui 2020 despre care probabil deja ai uitat.

Primul scăndăluț major al anului era provocat, cum altfel?, de către Gabriela Firea și a ei celebră pentru o zi „taxă Oxigen”. Măsura obliga mașinile încadrate sub Euro 3 să nu mai circule deloc în centrul capitalei, iar pentru restul orașului posesorii acestora să plătească o taxă în funcție de nivelul de poluare în care e încadrat autovehiculul. Restricția s-ar fi aplicat de luni până vineri, între orele 7-22, iar monitorizarea autovehiculelor s-ar fi realizat cu camere de supraveghere. Tot planul a picat în doar câteva luni, ba chiar a avut loc și un protest. E tot mai evident că primarul care va îmblânzi șoferii din București va fi și primarul care va reuși să mai domolească poluarea și aglomerația care sufocă orașul.

Apropo de poluarea din București, în februarie a avut loc un incendiu de vegetație în Delta Văcărești care s-a întins pe o suprafață de peste 50 de hectare. Deși au fost afectați peste o sută de arbori, partea bună, dacă se poate spune așa, a fost că acesta s-a produs în afara perioadei de migrație și cuibărire a păsărilor și pe timpul hibernării animalelor sedentare, altfel ar fi fost prăpăd. Ce s-a întâmplat și de ce parcul e protejat doar pe foaie am aflat în reportajul ăsta.

În martie, poliția a promovat în cluburile din Centrul Vechi campania „Ask for Angela”, care a pornit în 2016 în Marea Britanie și de atunci a ajuns în 17 țări. Numele vine de la o britanică, Angela Crompton, ucisă de soțul ei în 2012. „Vreau să vorbesc cu Angela” a rămas astfel un nume de cod pe care orice clientă îl poate folosi la bar atunci când se simte agresată ori hărțuită în club și astfel să se simtă în siguranță. De altfel, am vorbit cu câțiva reprezenanți ai unor cluburi ori baruri și am aflat că de obicei personalul e oricum instruit să reacționeze atunci când o persoană hărțuită cere ajutor.

Pe 22 aprilie, poliția îl împușca mortal pe Alexandru, la etajul 13 al unui imobil din București. Acesta avea 37 de ani. Mai avusese episoade psihotice, iar în 2016 a intrat cu mașina în gardul guvernului. Un gest explicat de el printr-un mesaj prea puțin coerent. I s-a deschis dosar penal, iar judecătorii l-au obligat să urmeze tratament psihiatric. Tot atunci a aflat că suferă de tulburare bipolară. Moartea lui a scos la suprafață defectele din sănătate, poliție și societate.

În preajma Paștilor am avut de-a face cu un „potop de ură creștinesc”. Sau, cel puțin, așa a numit Răzvan Băltărețu reacțiile vehemente ori agresive vizavi de ilustrațiile artistei Wanda Hutira, care reprezentau medici în lupta cu Covid-19 în ipostaze, să le zicem, biblice.

În iunie începeau dandanalele cu vloggeri mai mult sau mai puțin îndoielnici, atât brandurile, cât și publicul de la noi primind niște semnale considerabile că ceva e putred în industria influencerilor când vine vorba despre priceperea și legitimitatea acestora. Primul pe listă a fost Alexandru Bălan aka Colo, care avea aproape peste nouă sute de mii de abonați pe YouTube, majoritatea adolescenți, după ce pe internet a apărut o filmare problematică în care glumea că minorele îmbrăcate sumar cer să fie violate și bătute. Man, vezi de joculețele și puștile tale virtuale mai bine...

Următorul vlogger cu năbădăi a fost Mihai-Alexandru Hash, care în iulie comenta fenomenul cancel culture și făcea referire la „N word”, care la noi ar fi „cuvântul cu Ț” și cum ar fi „rasism” (!?) să-i interzici unui alb să-l folosească din moment ce și Dr. Dre îl tot zice în cântece. Ce tratare nonșalant de ignorantă și decontextualizantă a rasismului.

Prin septembrie ne-a atras atenția și vloggerul Arman Abbasi care face tot felul de glume și experimente sociale pe canalul său, fără ca persoanele care apar în ele să-și dea acordul să fie filmate ori să apară pe YouTube, unde ulterior să fie luate la mișto. De fapt, lucrurile se pot complica și mai mult pentru el, iar Gia, o fată deranjată fiind de întrebările cu tentă sexuală, a hotărât să-l „atace” cu propriile arme: adică să-l filmeze. „De ce te-ai băgat în seamă cu mine?”, îl întreabă Gia. „Ca să întrețin o atmosferă, pentru băieții mei”, răspunde degajat Arman. „Nu, nu faci asta cu o femeie pe stradă”. „Cu o femeie care n-are sutien?”, întreabă retoric Arman. „Și care e problema ta dacă n-am sutien?”. „Eh, m-am excitat”, zice râzând vloggerul cu peste două sute de mii de urmăritori.

Înapoi la iulie, am vorbit cu primul român care și-a pus pe casă un banner cu legalizarea marijuanei. O creștea pentru uz propriu și voia să facă ulei să se trateze de HIV. „Eu am o chestie personală cu legalizatul. Acum sunt în arest la domiciliu, pentru că acum mulți ani de zile, asta făceam, cultivam și vindeam. Până în 2013, când m-au prins. Mi-au dat șase ani, apoi la Înalta Curte au micșorat sentința la jumătate, că s-a schimbat Codul Penal și din ea am făcut doar doi ani”, ne-a mărturisit, sub anonimat, proprietarul.

„După ce am ieșit din pușcărie, n-am mai avut treabă cu iarba, făceam alte chestii. Până în 2018, când am fost diagnosticat cu HIV. Și pentru că medicamentele sunt foarte tâmpite, dau stări foarte nasoale, m-am apucat iar să cultiv, dar doar pentru mine. Nici măcar n-am vorbit cu cineva, dar apoi să dau. Și n-o fumam, din ea făceam ulei. Iar în noiembrie anul trecut m-am trezit cu mascații în casă.”

Pe timp de vară, când restricțiile împotriva Covid-19 s-au mai îmblânzit, am ieșit cu chef de plimbare din case, iar unul dintre scandalurile virale din HoReCa a fost cel care s-a învârtit în jurul restaurantului Viscri 32, din satul-vedetă cu același nume. Pe scurt, cineva a făcut o recenzie negativă, în care sugera că prețurile sunt prea mari având în vedere calitatea mâncării și dimensiunea porțiilor, iar un reprezentant al locantei a răspuns țâfnos pe social media. Gustos tărăboi a mai ieșit.

Și a fost noapte, apoi a fost zi, și au trecut mulți ani și, într-un final, metroul din Drumul Taberei a fost terminat și pornit pe 15 septembrie. Inevitabil, l-am trimis pe Răzvan Filip să dea o tură, nu înainte însă să participe la inaugurarea oficială, unde s-a strigat tradiționalul „Muie Iohannis”.

O lună mai târziu, tot la metrou, doar că la Ștefan cel Mare, jandarmeria a reținut și bătut mai mulți suporteri CSA Steaua. Direct pe peron. Niciunul n-a opus rezistență, dar mulți dintre ei au fost puși rând pe rând la pământ și li s-au servit pumni și picioare în cap și pe corp, iar mascații n-au renunțat până n-au adunat un eșantion de inși pe care i-a legat la mâini cu „șoricei” de prindere și i-a pus pe burtă. Loviturile au rămas la liber, în timp ce călătorii priveau cu derută, revoltă și panică.

Spre final de an, vloggerul Selly a făcut valuri pe internet și în media tradițională după ce a tras un semnal de alarmă cu privire la starea sistemului educațional. A invitat-o fără succes la o dezbatere live pe Monica Anisie, fostul ministru al educației, dar peste câteva luni a reușit să poarte o discuție lungă cu Ecaterina Andronescu. Antonia Pup, studentă la Istorie la Universitatea de Vest din Timișoara, a scos în evidență și alte aspecte problematice ale sistemului despre care Selly n-a vorbit și, mai ales, ce ar fi trebuit să o întrebe pe „Androneasca” dacă ar fi vrut, cum s-ar zice, să o scoată la tablă.

În fine, anul s-a cam încheiat cu două bombe culturale. Mai întâi, cel mai longeviv serial de comedie românesc, dar și din lume, s-a terminat. Nu-i vorba despre Las Fierbinți, ci despre Trăsniți în NATO. Musai să marcăm momentul. Apoi, pe 11 noiembrie, în ziarul local Vestea din Piatra Neamț, Daniel Vinca, redactorul-șef al publicației, „dezvăluia” câteva pasaje care conțineau cuvinte ori expresii vulgare din scenariul spectacolului de teatru 98% decizia corectă, produs de Teatrul de Tineret din Piatra Neamț și care urma să aibă premiera online în acel weekend. Replici precum „O prințesă misterioasă și tăcută, care știe să se fută”, „Bă poetu’ pulii” sau „Se vede-n ochii tăi că-ți place pula”, scoase din contextul scenariului și fără niciun argument critic ori care să demonstreze chiar și o firimitură de echilibru necesar meseriei de jurnalist, l-au convins pe Vinca să exclame entuziast, deși tâlhărește, în titlu: „Replici de canal porno pe scena Teatrului Tineretului!”. Hai, la mulți ani, noroc la aur, pardon, la bani și grijă mare la cenzură în 2021.