High Hui

Am făcut trafic cu MDMA lichid ascuns în sticle de gin și nimeni nu s-a prins

„Știam că profitul mă va ajuta să-mi plătesc vacanța în Ibiza și toate festivalurile din vara aia.”
LB
ilustrat de Lily Blakely
Oana Maria Zaharia
translated by Oana Maria Zaharia
Rebecca Tidy
consemnat de Rebecca Tidy
5.10.20
mdma, droguri, trafic, sticle de gin
Dacă tot ești curios care-i faza cu drogurile, măcar ia aminte întâi la ce te poți aștepta din partea lor. Găsești tot ce-ți trebuie aici.

JMV, 22 de ani, e un traficant de MDMA care a fost condamnat la zece ani de închisoare pe Guernsey, o insulă din Canalul Englez, între Anglia și Franța.

VICE: Hei, ești în zonă?
JMV: Nu chiar. Decât dacă nu cumva ești în închisoarea din Guernsey.

E prima ta condamnare?
Nu, am mai primit câteva sentințe scurte pentru droguri. Am fost prins când importam mefedronă, la vârsta de 16 ani, după care am mai fost condamnat pentru posesie de iarbă.

Publicitate

Cum ai ajuns să imporți droguri ilegale la vârsta de 16 ani?
Aveam niște contacte în Anglia pentru că am locuit o vreme în Southampton, după ce mama a mutat familia acolo când am fost prins cu iarbă la școala generală din Guernsey. S-a gândit că am nevoie de un nou început, dar dincolo a fost și mai rău.

Am găsit furnizori de droguri ieftine înainte să termin școala și le vindeam în Guernsey de câte ori mergeam în vizită.

Cum ai ajuns să faci trafic cu MDMA lichid ascuns în sticle de gin?
Anul trecut am fost la închisoare o perioadă scurtă pentru că am făcut tâmpenii în timp ce eram praf. Am intrat în vorbă cu niște tipi din Essex și am aflat că lucrau pentru o companie mare de trafic de droguri din Londra. Șefii lor importau MDMA de puritate mare dintr-un laborator olandez underground. Producătorii dizolvau MD-ul în apă și îl trimiteau în Marea Britanie în sticle de gin fițoase, cu sigiliu de ceară.

Era o idee atât de deșteaptă și de simplă. Practic, MD-ul trecea prin vamă fără să fie detectat, pentru că sticlele păreau sigilate. Evident că sticla nu e permeabilă, ca plasticul, așa că nici câinii anti-drog nu simțeau mirosul conținutului. Băieții pe care i-am cunoscut aveau misiunea de a cristaliza în masă MDMA-ul care ajungea în Londra. Mi-au zis că arăta fix ca MD-ul obișnuit. O idee genială, am fost fascinat.

Ce s-a întâmplat după ce ai ieșit din închisoare anul trecut?
Am stat acasă la bunica. E mai relaxată decât mama. Mergeam pe la petreceri și le vindeam prietenilor MD și iarbă. A fost o perioadă mișto, sincer să fiu.

Dar de câte ori cumpăram un stoc nou de marfă, mă gândeam la cât de ieftin era MD-ul dacă l-aș fi luat direct de la furnizori. Eu dădeam cincizeci sau șaizeci de lire pe gram în Guernsey, dar aș fi putut lua marfă de calitate cu 2,50 lire gramul dacă l-aș fi importat chiar eu. Mă rodea chestia asta. Știam că profitul mă va ajuta să-mi plătesc vacanța în Ibiza și toate festivalurile din vara aia. Așa că am pus deoparte bani pentru o excursie la Londra.

Publicitate

Cum a fost în Londra?
Am luat câteva sticle de gin sigilate cu ceară de la Duty Free, apoi m-am întâlnit cu contactele mele ca să cumpăr MDMA-ul cristalizat. Costa 2 500 de lire kilogramul. Din cauză că aveam nevoie de sticlele de gin goale ca să transport MD-ul înapoi în Guernsey, am strâns opt prieteni într-o cameră de hotel și ne-am îmbătat rangă. Apoi ne-am plimbat ca turiștii prin toate locurile populare.

După care ai dizolvat MDMA-ul în apă?
Da. Dar procesul n-a fost ușor. A fost greu de dizolvat. Am încălzit conținutul, am amestecat, și nu se mai dizolva odată. Dracu' știe cu ce era îndoit, că era ieftin.

Cum a decurs drumul înapoi?
A fost destul de direct. Pur și simplu am luat la mine sticlele de gin resigilate pe vaporaș, în bagaj. Eram stresat când am ajuns la vamă. Îmi bubuia inima în piept când am trecut de ei. După ce am trecut, nu m-am uitat în urmă, am continuat să merg, iar adrenalina a fost înlocuită de sentimente de bucurie și relaxare. A fost intens rău.

Ți-a plăcut?
Da. Nimic nu se compară cu sentimentul pe care îl ai când treci pe lângă niște vameși amărâți și plictisiți cu droguri în valoare de mii de lire în bagaj. Dă dependență.

Ai vândut MD-ul lichid?
Nu, l-am turnat într-o tigaie și l-am ținut la o temperatură mică ore în șir, ca să se evapore apa. Dacă ai răbdare și nu dai focul tare, arată la fel ca înainte să-l fi dizolvat.

Cine erau clienții tăi?
De obicei tineri cu vârste între douăzeci și treizeci de ani. Cumpărau câteva grame și împărțeau costurile cu prietenii lor. Insula are o populație de șaptezeci de mii de oameni, deci pe majoritatea clienților îi știam de la școală sau din club. Uneori, vindeam în baruri aglomerate. Puteam vinde mai scump, pentru că oamenii erau beți și nu-i interesa. Dar era riscant, pentru că oricând putea fi în jur un gabor în civil sau un informator. Poliția îi recompensează bine pe informatori.

Publicitate

Era profitabil?
Chiar dacă Guernsey face parte din Marea Britanie, are legi foarte stricte cu privire la droguri. Eu sunt în închisoare cu un tip care a primit trei ani pentru posesia unei singure pastile de ecstasy, și e la prima abatere. Asta înseamnă că poți vinde drogurile foarte scump, dacă reușești să le introduci pe insulă. Lumea e dispusă să dea peste 120 de lire pentru un gram de MDMA. Așa că faci un profit gras, de zeci de mii de lire, dacă vinzi droguri în Guernsey.

Cum ai cheltuit profitul?
Pe bilete la festivaluri, nopți în club, alcool și alte droguri. Mi-am luat și niște haine de designer, treninguri Hugo Boss, tricouri de la Stone Island și hanorace de la Off-White.

Cum ai fost prins?
Un vameș mi-a căutat în rucsac și colegul lui a găsit o sticlă de băutură care avea cam 250 de grame de MDMA dizolvat în ea. O avea în mână când m-a întrebat care e scopul călătoriei mele. M-am repezit la el și i-am dărâmat-o, în speranța că voi distruge dovezile, dar, din păcate, sticla nu s-a spart. Un ofițer de poliție mi-a pus cătușele și am realizat că sunt terminat. Am primit zece ani.

Cum e la închisoare?
Nu foarte rău. A fost nasol primele săptămâni, până m-am adaptat la lipsa de libertate. Cel mai bun prieten al meu e și el aici, are o sentință scurtă. Și mai am câțiva tovarăși înăuntru.

Băieții de aici râd de mine pentru că nu-l las pe tipul care se ocupă de spălat să-mi spele hainele. Le spăl și le calc singur, ca să nu mi le strice. Închisoarea ne lasă să avem doar 15 tricouri, nouă perechi de pantaloni și trei perechi de pantofi, așa că mama îmi aduce haine noi la fiecare șase luni și le ia pe cele vechi acasă.

Publicitate

Ai planuri pentru când vei fi eliberat?
La Guernsey ispășești doar o treime din sentință, dacă te porți frumos, dar pe mine m-au prins deja cu droguri înăuntru. E greu să lași viața asta în urmă, e înrădăcinată în tine. Sunt un tip întreprinzător, mi-ar plăcea să am afacerea mea. Dar o să fie una legală, nu mai am chef de prostii.

Mi-ar plăcea și să am o familie, să găsesc o fată mișto și să trăiesc relaxat, undeva pe plajă. Dar nu pun presiune. Când o să se întâmple, o să se întâmple.

*Interviul a avut loc prin mesaje criptate, iar numele au fost schimbate. Interviul a fost editat pentru claritate.