Război în Ucraina

Bolile contagioase pe care războiul din Ucraina le-ar putea readuce în România, deși erau eradicate

Ucraina e cel mai bun exemplu pentru ce se poate întâmpla într-o țară unde oamenii cred bălăriile antivacciniste.
rata vaccinare ucraina covid, boli ucraina, vaccin razboi ucraina refugiati, poliomielita, tbc

Lumea, și în special Europa, a trecut de la pandemie la un război. Invazia Ucrainei de către Rusia a dus deja la zeci de mii de decese și distrugeri imense, pe lângă milioane de refugiați. Și veștile proaste continuă, pentru că subiectul de acum e despre ceea ce se conturează a fi o catastrofă din punct de vedere sanitar.

Spitalele din Ucraina au fost bombardate, programele de vaccinare au fost suspendate, bolnavii cronici sunt deja în situația în care tratamentele le-au fost întrerupte, iar furnizarea de medicamente deja este problematică. Adaugă la astea sistarea furnizării de apă potabilă în unele orașe și condițiile improprii de igienă. Sunt doar câțiva dintre factorii care i-au făcut pe specialiștii în sănătate să ridice semnale de alarmă despre posibila apariție a unor epidemii de boli foarte contagioase precum difteria, poliomielita și pojarul, dar și dificultatea tratării unor afecțiuni precum Covid, HIV și tuberculoză.

Publicitate

Sistemul de sănătate din Ucraina se confrunta și înainte de război cu tot felul de provocări. Chiar dacă Ministerul ucrainean al Sănătății a făcut progrese în controlul epidemiilor și din 2010 și până-n prezent a înregistrat o scădere cu 21 la sută a cazurilor noi de HIV și cu 36 la sută a diagnosticelor de TBC, viața celor care suferă de aceste boli e pusă în pericol în lipsa tratamentului adecvat.

Rusia a atacat Ucraina, înainte de toate, cu propagandă, iar anti-vaccinismul a triumfat

Rusia a invadat Ucraina tocmai când a ieșit din cel mai rău val Covid. E clar că acum nu mai putem vorbi despre testare, în contextul în care nu pot fi respectate nici măcar măsurile de prevenție precum igienizarea, distanțarea socială și purtarea măștilor. În schimb, un lucru face diferența – gradul de vaccinare. Ucraina, la fel ca România, a fost inundată de propaganda anti-vaccinistă. Mesajele propagandiste venite dinspre est au păcălit populația că e ceva suspect cu vaccinurile, așa că puțin peste 35 la sută dintre ucraineni au două doze.

Că anti-vaccinismul merge mână-n mână cu rusofilia, te-ai prins deja când cei care ieri făceau proteste „anti-botniță” au început să împrăștie mesaje din propaganda rusă. Șoșoacă e cel mai bun exemplu în acest sens. Dar fenomenul e unul internațional, iar propaganda de la Kremlin e distribuită masiv în grupurile conspiraționiste din Europa și Statele Unite ale Americii. 

Publicitate

„În ultimii ani s-a extins un curent antivaccinist. Nu doar în România, dar și în alte state”, a explicat pentru VICE medicul infecționist Roxana Nistea. „Au pornit de la informații trunchiate sau false și au creat această posibilitate ca părinții să decidă să nu își vaccineze copii. Prin această decizie îi lasă practic pe copii vulnerabili la niște boli foarte grave.” Pe lista asta sunt rujeola, rubeola, difteria sau poliomielita.

E clar că aceste boli nu sunt o amenințare doar pentru ucrainenii rămași în țară, ci și pentru cei care au plecat. În doar o lună de zile, 3,5 milioane de ucraineni și-au părăsit țara de frica războiului, iar mulți au călătorit în condiții extreme – trenuri supraaglomerate, autocare pline și zile întregi petrecute în îmbulzeală, în vămi și în adăposturi improvizate. Asta a făcut ca autoritățile statelor care primesc refugiați să-și pună problema despre cum pot fi prevenite eventualele epidemii. 

Majoritatea dintre noi suntem safe pentru că ne-am vaccinat deja împotriva acestor boli contagioase, iar măsurile de protecție le știm deja, că vorba aia, n-am trăit doi ani de pandemie fără să învățăm nimic. Dar să le iau pe rând.

Poliomielita - o boală eradicată în România, un pericol pentru Ucraina

Poliomielita este o boală virală care datează din cele mai vechi timpuri și care poate duce la dificultăți de respirație, paralizie sau chiar moarte. În 1955, însă, a apărut pe piață un vaccin care s-o combată, ceea ce a făcut ca până-n 1994 să fie eliminată din emisfera vestică.

Transmiterea virusului se realizează interuman, pe cale fecal-orală, prin ingerarea alimentelor sau a apei contaminate cu materii fecale (în care virusul este prezent timp îndelungat), sau aeriană, prin picături (virusul fiind prezent în secreţiile nazo-faringiene).

Publicitate

„Formele grave ale acestei boli ajung la paralizie, inclusiv a musculaturii respiratorii. Practic, pacienții nu își mai pot controla respirația”, spune doctorul Roxana Nistea. „După Al Doilea Război Mondial au fost publicate niște poze cu plămânii de oțel, care erau niște cutii din metal care făceau mișcările respiratorii pe care plămânul nu îl mai putea face. Pacienții trăiau mult așa, zeci de ani în felul ăsta. Un chin prelungit.”

În momentul de față, doar două persoane din lume mai trăiesc cu plămâni de oțel. Unul dintre ei este paralizat de la gât în jos și respiră cu ajutorul acestui aparat de 70 de ani. În România, ultimul caz de poliomielită a fost raportat în 1992. 

Ucraina a raportat un caz de poliomielita în octombrie 2021, la 19 ani după ce Europa a fost declarată liberă de poliomielită. 22 de cazuri au fost raportate atunci, ceea ce pentru poliomielită înseamnă o criză. Asta pentru că pentru fiecare caz care ajunge în paralizie, mai există alte două sute de cazuri asimptomatice care transmit mai departe boala. 

Pe 9 octombrie 2021, Ministerul Sănătății a declarat o „urgență biologică la scară regională” și a lansat un plan în coordonare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a începe vaccinarea a 140 de mii de copii din Rivne și Zakarpatia, cu vârste între șase luni și șase ani. Campania de vaccinare a început pe 1 februarie 2022, dar s-a oprit brusc din cauza invaziei Rusiei. Acest lucru a afectat și supravegherea poliomielitei, așa că virusul s-ar putea răspândi nedetectat. În octombrie 2021, doar 53 la sută dintre copiii de un an au fost vaccinați împotriva poliomielitei în Ucraina, potrivit Centrului Național de Sănătate Publică din Ucraina.

Publicitate

La 30 de ani de la ultima apariție a difteriei în România, se discută din nou despre această boală

Întrebat dacă există pericolul apariţiei de noi boli pe teritoriul României, după ce mulţi ucraineni au intrat în ţară, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a spus că „întotdeauna când există un fenomen migrator există acest pericol. Bolile transmisibile, inclusiv cele prevenibile prin vaccinare, nu au dispărut. Singura care a dispărut este variola. (...) Sigur există o preocupare. 

Se lucrează la supravegherea posibilelor cazuri de paralizie care ar putea să fie legate de o formă de poliomielită cu virus derivat din vaccin sau o formă de difterie. (...) Poliomielita şi difteria au dispărut de foarte mulţi ani din România, dar sigur că ne preocupă şi toate direcţiile de sănătate publică, mai ales cele din zona de frontieră, au fost avertizate încât să poată să identifice astfel de cazuri”.

Așa cum am zis, motivul pentru care nici difteria și nici poliomielita nu au mai fost raportate în țară este pentru că cele două vaccinuri sunt incluse de mulți ani în schema obligatorie de vaccinare pentru bebeluși. În schimb, în Ucraina situația e mai complicată, pentru că în 1995 a avut loc o epidemie de difterie care a lăsat două sute de morți. 

Difteria se manifestă ca o răceală severă care poate să dea forme toxice și mortale. Majoritatea adulților am fost vaccinați, dar acum există o generație de copii ai căror părinți refuză vaccinarea. Tot doctorul Nistea spune că „din Ucraina vin multe persoane, unii vaccinați, alții nu, și se poate ca unii dintre aceștia să fie purtători de agenți patogeni. Se poate porni o epidemie brutal, în comunitate. E suficient să se îmbolnăvească un copil la grădiniță și atunci toată clasa se va îmbolnăvi. Pentru cei vaccinați va fi doar o angină oarecare. Pentru cei nevaccinați poate să fie o formă toxică, mortală”.

Publicitate

Doctorița infecționistă spune că lucrează de mai bine de 30 de ani, dar că nu a tratat niciodată difterie până acum.

Rubeola și rujeola, boli periculoase pentru femeile gravide nevaccinate 

Rujeola este o altă problemă în Ucraina. Pentru că este atât de contagioasă, „rujeola este una dintre primele preocupări în orice criză umanitară”, spune James Goodson, specialist în rujeolă la Centrul SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). 

Ucraina a avut un focar care a început în 2017 și a continuat până în 2020, cu peste 115 de mii de cazuri. Până în 2020, acoperirea națională raportată cu două doze de vaccin care conține rujeolă a fost de până la 82 la sută, potrivit CDC, o îmbunătățire mare, dar încă nu suficient de mare pentru a preveni focarele mortale. Mai îngrijorător, acoperirea prin vaccin a fost mai mică de 50 la sută în unele regiuni, precum Harkiv, unde un număr mare de oameni fug de conflict.

Mamele din Ucraina își pot vaccina copii și în România

Partea bună este că, surprinzător, autoritățile nu doar că sunt conștiente de aceste riscuri, dar și încearcă să ia măsuri pentru prevenirea apariției epidemiilor. E clar că varianta cea mai eficientă pentru a face acest lucru este vaccinarea atât în rândul românilor, unde părinții trebuie convinși să nu mai asculte bălăriile spuse de Olivia Steer Moisescu și celor din Ucraina măcar să li se dea posibilitatea să-și vaccineze copiii. 

Publicitate

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat că autorităţile române asigură asistenţă medicală refugiaţilor ucraineni pe trei paliere: asistenţă primară, asistenţă pentru cei cu boli cronice şi măsuri privind sănătatea publică, dar arată că este posibilă inclusiv vaccinarea cetăţenilor care vin din zona afectată de război. 

„Ucraina era o ţară cu o acoperire vaccinală deficitară şi cu multe boli transmisibile, unele cu potenţial foarte serios, care în România nu mai există de foarte mult timp. Urmărim toate aceste elemente, trebuie să îmbunătăţim tot timpul colaborarea cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru a şti unde există astfel de aglomerări de persoane care vin în România, încât să putem să le oferim această primă asistenţă medicală, plus testarea pentru diverse boli transmisibile, inclusiv pentru infecţia cu noul coronavirus şi vaccinarea nu numai împotriva Covid, ci pentru toate bolile transmisibile cuprinse în programul naţional este posibilă”, a adăugat ministrul.

La acestea se mai adaugă și efortul UE pentru prevenirea epidemiilor. Uniunea Europeană intenționează să cumpere și să distribuie vaccinuri împotriva rujeolei, poliomielitei, tuberculozei și Covid-19 pentru a imuniza copiii ucraineni și pe alți refugiați ucraineni nevaccinați, a declarat comisarul UE pentru sănătate, Stella Kyriakides.

Ratele de vaccinare împotriva rujeolei, poliomielitei și tuberculozei în Ucraina sunt estimate a fi sub nivelurile recomandate pentru a opri focarele, pe care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) le stabilește la aproximativ 95 la sută pentru a se obține protecție la nivel de populație.

„Statele și inclusiv statul român furnizează vaccinuri pentru bolile care sunt foarte grave, potențial mortale sau cu invalidități grave. Așa face un stat responsabil. Furnizează un program de vaccinare care să protejeze populația. Acesta este efortul statului pe care noi îl susținem din impozitele noastre. Facem vaccinarea ca să scăpăm oamenii de multă suferință sau de moarte. Asta trebuie să înțeleagă toată lumea!”, a conchis doctorul Roxana Nistea.

Urmărește VICE România pe Google News