Ghid pentru românii care vor să studieze în Danemarca

M-am îndrăgostit de nordici din filmele lui Lars von Trier şi Dagur Kári, dar motivele reale pentru care am vrut să studiez într-o ţară scandinavă sunt schimbarea mediului mioritic şi faptul că prietena mea studiase deja în Copenhaga şi urma să continue un master în orașul Aarhus. Aşa am ajuns la Universitatea din Aarhus, după o pauză de șapte ani de la terminarea studiilor în România.

Autorul în sesiune. Toate fotografiile de Ramona August

„Iarna nu-i ca vara” are sens

Ştiam că viaţa nu e ca-n filmele scandinave, dar în cazul meu a fost pe-aproape: am supravieţuit frigului nordic şi întunericului iernii cu vodcă şi lecturi din bibliografia de cursuri. Am rezistat izolării alături de Facebook şi Pinterest şi am combătut gândurile de sinucidere cu ieşiri la Friday Bar în Casa Studenţilor.

Videos by VICE

Iarna e oribilă în ţările nordice, nu neapărat din cauza frigului, ci din cauza lipsei luminii naturale de zi. La asta se adaugă starea de hibernare generală a danezilor, care se izolează în case după muncă, ca s-o ia de la capăt în următoarea zi cu vreme posomorâtă.

Odată cu venirea verii, adică pe la sfârşitul lunii iunie, totul se schimbă radical: noaptea ţine doar cinci ore, pe stradă toată lumea zâmbeşte, ieşirile în natură sau la festivaluri sunt geniale. Păcat că ţine doar două luni pe an. În sezonul cald îţi dai seama că nu degeaba au danezii renumele de naţiunea cea mai fericită din lume.

Statuie pimp-uită cu căciuliţe, iarna în Copenhaga

Admiterea e o formalitate lejeră

Studiile la universităţile de stat din ţările scandinave sunt gratuite, iar aplicaţiile se fac pe bază de dosar. Ai nevoie doar de o scrisoare de intenţie scrisă ca lumea şi un test de limba engleză recunoscut internaţional şi absolvit cu un scor decent. Eu am avut cu șapte puncte mai puţin la testul electronic TOEFL, dar asta nu mi-a împiedicat aplicaţia să fie acceptată la un master de profil uman.

Studiile sunt foarte diferite de cele extrem de teoretice din România şi se pune mult accent pe lucrul în grup şi pe discuţii libere la cursuri. Bibliografia de curs e, de obicei, extrem de stufoasă. Examenele sunt lucrări scrise sau prezentări relaxate. Profii acordă cu greu nota 12, adică zecele românesc. În schimb, în sistemul de notare danez, poţi trece cu nota 2. Va trebui să te obişnuieşti cu foarte multe calificative şi reguli standard stupide, dar dacă nu te deranjează rutina şi obsesia pentru estetică, totul va fi bine.

Scaun cu pernuţe în barul studenţilor din Aarhus, Studenthus

Totul e al naibii de scump

Danezii sunt eurosceptici şi nu vor să treacă la euro pentru că moneda lor, coroana daneză, e foarte puternică. Asta face ca totul să fie mult mai scump decât în Germania sau chiar în Marea Britanie şi compensează negativ faptul că facultatea nu costă nimic. Dacă nu ai o rezervă de bani pusă deoparte, va trebui să-ţi găseşti repede un job de minimum patru, șase ore pe săptămână.

Dar dacă eşti pregătit să mănânci paste cu ketchup câţiva ani sau să treci la freeganism şi să faci dumpster diving trăind la squat, există şanse să supravieţuieşti pe bani puţini. Chiriile în cămin sunt între patru și cinci sute de euro pe lună cu întreţinerea inclusă, dar s-ar putea să nu ai norocul să prinzi loc. Cuplează-te cu mai mulţi studenţi internaţionali, dacă vrei să închiriezi un apartament sau o casă!

Nu vei cheltui foarte mult pe mobilier sau pe haine, dacă nu te deranjează să le iei pe cele aruncate săptămânal pe stradă. Danezii de rând suferă de consumerism şi sunt obsedaţi de design, aşa că vei găsi la gunoi penultimele fiţe din cataloagele Ikea.

Cuier găsit pe stradă

Daneza e o limbă dubioasă

Oricât de bun eşti la limbi străine, ca să înveţi daneza vei avea nevoie de cel puţin doi ani de studiu, multă răbdare şi un gât puternic. Daneza se aseamănă doar cu norvegiana şi suedeza, care nu se aseamănă cu alte limbi europene moderne. Pronunţia corectă e aproape imposibilă, iar majoritatea cuvintelor par să se nască în stomac şi să-ţi explodeze în gât când le rosteşti.

În plus, danezii îţi vor răspunde într-o engleză de Oxford dacă simt din accentul tău de baltă că eşti venetic, ceea ce nu e prea ok când încerci să înveţi o limbă străină printre nativi. E foarte important să ştii daneză dacă vrei un job care nu e de femeie sau bărbat de serviciu.

Studenţi la o petrecere din parcul Universităţii

Nu o să-ţi faci prieteni danezi, dacă nu dai SKOL cu alcool!

Primul cuvânt pe care e bine să-l înveţi dacă mergi la studii în Danemarca este „Skol”, adică Noroc. Cel mai rapid şi sincer mod de a lega prietenii cu colegii şi colegele daneze e să mergeţi la Friday Bar-uri şi să vă faceţi muci până dimineaţa. Friday Bar-ul e o tradiţie săptămânală prin care toţi danezii îşi rup ficatul în instituţii publice la final de săptămână lucrătoare.

Nu rata petrecerile sau picnicurile cu alcool şi mai ales nu te sfii să bei până la refuz. Danezii pot părea cele mai distante fiinţe dacă nu treci testul alcoolului alături de ei. E important să nu uiţi că eşti într-o ţară în care nu există discriminare între genuri. E total acceptabil să te laşi ajutat de o tipă care te ţine de cap când borăşti la baie şi e ok să nu însoţeşti o tipă care ţine morţiş să plece singură acasă pe şapte cărări.

Petrecere studenţească în aer liber

Danemarca e paradisul bicicliştilor

În Bucureşti trebuie să ai calităţi de ninja ca să mergi zilnic la şcoală pe bicicletă. Dacă vii din estul Europei, Danemarca ţi se va părea Raiul bicicletelor. În Aarhus există piste cu două benzi pe care călătorești nestingherit pe rute interurbane. În Copenhaga e un pic mai complicat dacă nu te-ai obişnuit cu traficul biciclist. Pe la orele 16:00 vei circula bară la bară sau mai bine zis ghidon la şa. Trebuie neapărat să semnalizezi cu mâna când te opreşti sau virezi, altfel rişti un accident periculos cu alţi biciclişti. Respectă regulile de circulaţie!

Cu bicicleta modificată prin Aarhus

Majoritatea danezilor au asigurare de bicicletă, dar tu vei avea probabil o bicicletă găsită, care a fost abandonată pe drum. O poţi repara gratis la orice shop de biciclete. Atenţie, nu-ţi cumpăra biciclete de la licitaţia lunară a poliţiei, pentru că te va costa mult. Găseşte bicicletele abandonate care au deja lipit avertismentul de ridicare al poliţiei pe cadru şi care nu sunt legate. Foloseşte-le cu încredere!

Există multe biciclete abandonate pe marginea drumului, pentru că în Danemarca există de două ori mai multe biciclete decât locuitori. O călătorie de două ore cu autobuzul costă trei euro, aşa că, bănuiesc, vei alege să foloseşti pe gratis o bicicletă ceva mai uzată.

Studenţii danezi sunt nişte răsfăţaţi

O să te simţi ca răţuşca cea urâtă când vei afla că studenţii de naţionalitate daneză primesc lunar bani ca să studieze. Ajutorul de la stat se numeşte SU şi e în valoare de cam cinci sute de euro. Tu nu vei primi aceşti bani din oficiu, pentru că te-ai născut în România. Va trebui să munceşti legal minimum zece ore şi vei plăti taxe ca să primeşti aceeaşi sumă, impozabilă. Se numeşte minSU şi ştiu puţini studenţi internaţionali care au reuşit să-l ia. Nu există prea multe burse înafară de Erasmus. Life’s a bitch!

Student din Copenhaga la Friday Bar

Există cultură alternativă şi în afara Christianiei!

Prealăudata Christiania a devenit o străduţă plină de dealeri, pit-bulli şi băruleţe dubioase în care n-o să vrei să-ţi distrugi tinereţea. Sunt şi oameni mişto care lucrează în industria ierburilor, dacă ajungi să-i cunoşti personal. Există multe alte locuri şi proiecte alternative interesante în suburbiile oraşelor. Institut for X din Aarhus și Floating City din Copenhaga sunt câteva dintre locurile astea. Stai cu urechile ciulite şi mergi în astfel de locuri dacă auzi de la cunoscuţi de ele!

Instalaţie la Institut for X, Aarhus

Vei trăi într-un oraş cu adevărat verde

Deşi mi-au lipsit natura sălbatică şi în special călătoriile la munte din România, am realizat repede că sloganul ăla bucureştean Capitala creşte verde e o glumă sinistră. În Danemarca am învăţat că oraşele pot fi pietonale, că arhitectura nu distruge natura şi că oamenii pot împărţi armonios spaţiul cu iepurii şi veveriţele.

Zid de lângă o clădire universitară

Modul în care danezii respectă natura urbană şi oamenii din jur încă mă fascinează. Cred că e cel mai puternic şoc cultural şi cel mai greu de depăşit când mă întorc în ţară.

Integrarea nu e uşoară

Studenţi ieşiţi la joacă în faţa Universităţii de Arte

Dacă vrei să ai o viaţă socială în afara cursurilor, nu va fi prea uşor. Danezii sunt extrem de politicoşi cu internaţionalii, dar e greu să legi prietenii adevărate. Odată ce ajungi să le cunoşti cultura, vei avea de unde alege cu cine să o arzi.

Occupy la Universitate: studenţii ‘Et andet Universitet’

Deşi par o masă omogenă, studenţii sunt foarte diferiţi. De la beţivii înnebuniţi după jocuri şi distracţie până la studenţii care protestează ca educaţia să nu devină o făbricuţă corporatistă, vei avea ocazia să întâlneşti tot felul de personaje cu poveşti interesante. Secretul e să renunţi la prejudecăţi şi să abordezi cu deschidere tot ceea ce nu înţelegi.

La studii cu tine!

Mai citește despre Danemarca:
Ghidul VICE pentru Copenhaga 2014
Noul trend nordic de sculptură la mare cu fier vechi, containere și gropi de gunoi
Am fost în Christiania
În Copenhaga s-a desfășurat primul miting nazist de la sfârșitul WWII