Iarba și bunele maniere - În căutarea reginei fumate

Dacă există ceva de genul să fumezi iarbă romantic, atunci trebuie să fie ceva diferit de fumuri masive din bonguri și concursuri de rulat. E mult mai intim. Doi oameni se-ntâlnesc, se plac și vor să se cunoască mai bine. Iarba poate fi un catalizator deosebit de puternic pentru o conexiune tulbure și fierbinte. Desigur, pot să mă gândesc la asta cât vreau, dar tot se vor întâmpla căcaturi ca cel ce urmează în continuare.

Janet lucra la barul din localul în care cântam. Trupa mea country punk deschidea prestația unui comediant, iar în public erau atât de puțini oameni c-aș fi putut vorbi lejer direct cu Janet. Nu mi-am dat seama dacă-i pot stâni interesul și până să mă prind am fost separați de o eroare de comunicare legată de locul în care urma petrecerea de după concert: avea loc în altă parte. Cu toate c-am fost dezamăgit, mi-am promis o altă ocazie în care s-o întâlnesc pe fata asta frumoasă și misterioasă, într-o noapte mai puțin agitată.

Ocazia s-a ivit câteva săptămâni mai târziu, când m-am întors în oraș pentru un alt show, într-un local la care Janet nu lucra. I-am zis să ne vedem afară și-a apărut al dracului de sexy, după ce întârziase cum se cuvine. Am rămas la intrare, de vorbă. La un moment dat, colegul meu de trupă mi-a făcut semn că urmăm pe scenă, așa că am intrat.

Chiluială în camera verde, cunoașterea trupelor și transmiterea unor informații importante către omul de la sunet, plus aura mea, toate astea o impresionau pe Janet. N-aveam la mine coaiele false de star rock care să se potrivească cu imaginea creată, așa că n-am făcut vreo mișcare majoră pe tot parcursul showului. Doar am încercat să fiu un domn și să-mi mențin calmul. După ce-am cântat un set beton, mi-am făcut curaj și-am invitat-o să meargă cu mine.

Ploua când am luat un taxi și dintr-o dată m-am trezit cu Janet ghemuită lângă mine, cu brațul meu în jurul ei. Stătea comod. Tot ce mai aveam de făcut era s-ajungem, s-ardem un cui și să vedem ce ne mai rezervă noaptea în continuare.

Mă captivase tot ce aflasem până acum despre ea. Aveam același umor ciudat și ne amuzam unul pe altul din nimicuri. Apoi, dintr-o dată, cineva a aprins un joint.

Janet a menționat că nu fumează prea des, dar n-a ezitat nicio clipă să tragă zdravăn din cui. Atunci am prins curaj și i-am spus c-arată foarte sexy cu jointu-n mână, iar apoi am întrebat-o dacă vrea să mă-nsoțească pe balcon, la o țigară.

Departe de mulțime, ne-am dat amândoi seama de cât de sparți eram și-am discutat o clipă despre frica ei de înălțimi. Îi captasem toată atenția și eram la o microsecundă distanță s-o sărut când a apărut și amicul meu Paul, să fumeze și el o țigară. Argh, Paul! Țin la tine, omule, dar ce căcat?! Era terminat și oricâtă plăcere îmi face să discut cu Paul cel spart, știam că trebuie să merg altundeva dacă voiam s-am parte de vreun progres cu Janet.

Am intrat amândoi înapoi, iar eu i-am aruncat lui Paul niște priviri cu subînțeles. Când am revenit în bucătărie, Janet a luat-o razna. Eram în dreptul ușii când dintr-o dată  a început s-aibă convulsii. În timp ce-și bălăngănea capul înainte și-napoi, mi-a explicat șocată că faptul că era atât de fumată în combinație cu gândul la frica ei de înălțimi a panicat-o maxim.

Nu știam ce să fac. Convulsiile i-au dispărut rapid, așa că i-am dat niște apă și-am dus-o pe canapea. Acum mă simțeam prost. Janet era foarte varză. Era coerentă, dar ochii i se tot închideau și-apoi îi deschidea larg dintr-o dată de parcă avea hipotensiune arterială. Amicii mei au observat ce se-ntâmplă și-au început să-nșire variante de remedii pentru genul ăsta de situații, demitizându-și ideile unii altora și acordându-i lui Janet mai multă atenție decât putea să suporte în momentul ăla. După ce și-a revenit parțial din chin, s-a îndreptat spre ușă, a ajuns la ea, s-a așezat pe podea preț de un minut, apoi s-a ridicat și-a ieșit.

Am condus-o la un taxi și mi-am cerut mii de scuze pentru felul în care s-a terminat noaptea. Ce-am crezut că ne va apropia mai mult a dus de fapt la dezafectarea unor funcții motorii în cazul ei și, cel mai nasol lucru, a făcut-o de râs în fața unor oameni pe care abia îi cunoscuse. Janet n-a mai vrut să se-ntâlnească cu mine după faza asta, dar oricum mi-am dat seama că o relație n-ar fi dus nicăieri. Iarba este esențială în viața mea și nu cred că mă pot conecta cu adevărat cu cineva predispus să reacționeze așa nasol la ea. Poate intr-o zi voi avea epifania Thurgood Jenkins și voi renunța la iarbă pentru iubire, dar până atunci îmi voi rula două cuie grăsane și-o voi aștepta pe regina mea fumată.

Traducere: Andra Olteanu

Citește și restul articolelor din rubrica noastră jovială Iarba și bunele maniere.