FYI.

This story is over 5 years old.

Știință și tehnologie

​Cât de aleatoriu lovește cancerul?

Cancerul e costul pe care-l avem de plătit pentru sistemele noastre biologice foarte complexe.
5.1.15

Nu e o întrebare chiar corectă. Cancerul e cancer, dar afirmația asta e adevărată cam în același sens în care un virus e un virus. Adică sunt multe tipuri de cancer. Cancerul de plămâni are aproape întotdeauna legătură cu fumatul sau cu azbestul, în timp ce cancerul la creier apare fără un motiv aparent. E un efect fără cauză, ceea ce numim, de obicei, noroc.

Un cuvânt mai bun ar fi risc, poate. Factorii externi pot crește riscul și șansele de dezvoltare a cancerului, dar nici chestia asta nu e în totalitate corectă. O statistică de pe Wikipedia spune că în 90 până la 95 de procente din cazuri, cancerul e cauzat de mediul înconjurător, dar asta vrea să însemne că nu e moștenit genetic. Putem spune așa? Nu e genetic, deci se dezvoltă din cauza mediului înconjurător.

Publicitate

Dar dacă e așa, nu înseamnă că ar trebui să-l putem preveni?

Un studiu publicat de Science săptămâna trecută a stârnit multe dezbateri interesante. Lucrarea unui duo de cercetători de la Universitatea John Hopkins, genetologul Bert Vogelstein și profesorul de bioinformatică Cristian Tomasetti, studiul concluzionează că două treimi dintre cazurile de cancer sunt pur ghinion. Ceea ce înseamnă că nu, nu putem preveni cancerul.

Studiul susține că boala numită cancer este o disfuncție a diviziunii celulelor. Corpurile umane sunt vaste și pline de celule care se divid de zor în celule noi. Fiecare diviziune e o ocazie pentru apariția unei mutații, o copie proastă care are libertatea de a face mai multe copii proaste.

Formula înaintată de Vogelstein și Tomasetti ia un organ, îi adună toate celulele constituente, identifică celulele stem ale organului și apoi determină de câte ori se vor diviza respectivele celule stem. Cu cât sunt mai multe diviziuni, cu atât crește riscul.

Deci, cu cât au loc mai multe diviziuni într-un organ, cu atât mai mult cresc șansele ca organul să dezvolte mutații și cancer. Folosind aceste cifre și riscul mediat numărul diviziunilor celulelor stem, cercetătorii de la Hopkins au calculat posibilitățile fiecărui organ de a dezvolta cancer. Au comparat aceste șanse teoretice cu statisticile despre incidența cancerului la fiecare organ și au descoperit că se potrivesc foarte bine. Organele cu cele mai multe diviziuni celulare dezvoltă cancer cel mai des.

„Unele tipuri de țesut cresc șansele de a dezvolta cancer de milioane de ori mai des decât alte tipuri de țesut", notează duo-ul de la Hopkins. „Deși acest lucru e recunoscut de peste un secol, încă n-a fost explicat. Noi am reușit să arătăm că riscul dezvoltării cancerului de diverse tipuri e corelat cu numărul total al diviziunilor celulare care se reînnoiesc și mențin homeostaza respectivului țesut."

„Aceste rezultate sugerează că doar o treime din variațiile riscului de cancer la țesuturi poate fi atribuit factorilor de mediu sau predispozițiilor moștenite", au concluzionat ei.

Publicitate

Oricât de evidentă ar fi această concluzie, e ușor de observat de ce e și foarte nesatisfăcătoare. Dacă am face o paralelă cu numărul total al mașinilor de pe o stradă și numărul de accidente de pe aceeași stradă, am ajunge la concluzia trivială că numărul mare de mașini crește șansele de accidente.

Și totuși, rezultatele studiului Hopkins nu sunt atât de triviale. Norocul și hazardul par să apară în discuție atunci când nu știi prea bine despre ce e vorba, dar dacă nu știi ceva nu înseamnă că nu există un mod practic de a accesa informația lipsă, acum sau la un moment dat în viitor. Ceea ce ne aduce înapoi la subiectul prevenirii cancerului.

Într-o postare pe blog, Aaron Meyer, cercetător în domeniul cancerului și fondator al Laboratorului Meyer din cadrul MIT, a notat ceva important. „Deși această corelație ar putea explica variația între țesuturi", a scris el, „nu sugerează sursa mutagenezei."

„Orice factor care a avut efecte similare la toate țesuturile ar varia acest scenariu pe axa Y, dar n-ar avea niciun efect asupra corelației", a explicat Meyer. Cum informațiile sunt plasate pe o axă logaritmică, chiar și pentru toxinele specifice unui țesut, schimbările multiple în incidența acestor tipuri de cancer tot nu ar avea efect asupra concluziilor acestui studiu. (O scară logaritmică e o modalitate de a schița puncte informaționale care variază exponențial ca variație liniară.)

Putem preveni accidentele de mașină dacă nu conducem, dar nu avem opțiunea asta la propriile organe. Deci ne rămâne să acceptăm cancerul sau cel puțin tipurile de cancer aleatorii, drept costul de plătit pentru sistemele noastre biologice foarte complexe. Există un front care se opune puternic acestei idei de bază și care susține că factorii vinovați pentru cancer sunt Occidentul și consumul de alimente non-naturale, dar renunțarea la cauză și efect e o concluzie absurdă din orice perspectivă. Ca de obicei, adevărul e undeva la mijloc.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre cancer:
Doctorița care le prescrie vibratoare pacientelor bolnave de cancer A găsit tocilarul ăsta leacul pentru cancer? Hai să ne lăsăm de fumat împreună! Negarea radiațiilor