Chestii

Ce trebuie să faci când statul român îți blochează conturile și salariul

Există situații când Fiscul îți poate lua mai mulți bani decât îi datorezi și să nu-ți mai dea niciodată diferența înapoi.
31 Martie 2017, 10:32am

S-ar putea să fii un cetățean exemplar, cu taxele și impozitele la zi. Chestia asta te poate ajuta în relația cu Fiscul, dar nu întotdeauna. Am auzit de atâtea cazuri cu oameni executați aiurea de ANAF, după care au trebuit să aștepte cu săptămânile/lunile ca să-și primească banii înapoi, încât nu mă mai miră nimic în țara asta. În fine, să presupunem că ai rămas dator statului și, într-o zi, constați că ai toate conturile bancare blocate. Sau, mai nasol, te trezești într-o dimineață la serviciu cu tipa de la HR care te trage deoparte și-ți spune că luna asta vei primi mai puțini bani, deoarece ANAF ți-a pus poprire pe salariu. Bine, cele două chestii se pot întâmpla concomitent, pentru că așa acționează fiscul românesc când i se pune pata pe tine.

Citește și: Cât timp pierzi ca să înmatriculezi o mașină, în România, dacă nu tai coada ca Tăriceanu

Zilele astea am înțeles că au fost o grămadă de oameni care s-au trezit în situația asta pentru că, ce să-i faci, guvernul pesedist a aflat că stă prost cu încasările la buget și nu prea mai are cu ce să-și îngrașe clientela de partid.

Treaba asta cu executarea silită e serioasă și m-am gândit că e bine să știi ce drepturi ai și ce poți să faci ca să scapi cât mai ieftin și cu nervii relativ intacți. Așa că am stat de vorbă cu Elenina Nicuț, o avocată specializată pe taxe, impozite și amenzi (Doamne, ce meserie frumoasă) și voi încerca să-ți răspund la cele mai importante întrebări pe care le-ai avea pe tema asta. Să începem.

Lucrezi ca freelancer și nu ți-ai plătit încă impozitele pe anul trecut. După cât timp ești executat silit?

Ca să-ți răspund la întrebarea asta te rog să reții următoarea noțiune: decizia de impunere. Asta e hârtia aia pe care Fiscul ți-o trimite după ce-ți completezi declarația de venit anual și o depui la finanțe. Practic, nu datorezi nimic statului până când statul nu-ți trimite acasă decizia de impunere în care trebuie să scrie, negru pe alb, ce sumă ai de plătit. Elenina Nicuț mi-a spus că hârtia asta ajunge, de regulă, destul de târziu. Dacă, spre exemplu, e vorba de datoria pe 2015, scrisorica de la ANAF trebuia să-ți ajungă acasă prin toamna-iarna lui 2016. După aia, ai la dispoziție două luni ca să plătești, iar dacă nu, statul îți trimite somația de plată și, după 15 zile, poate să-ți pună poprire pe salariu. Iar după 30 de zile are voie să-ți blocheze și conturile.

Ce trebuie să reții aici este însă următoarea chestie:

„Dacă fiscul nu ți-a comunicat decizia de impunere, datoria nu poate fi executată silit. La fel, dacă fiscul nu ți-a trimis somația și nu te-a înștiințat că și-a poprit conturile/ salariul, înseamnă că nu a respectat legea", spune Elenina Nicuț.

Iar dacă nu a respectat legea înseamnă că poți să-i dai în judecată.

ANAF-ul la Fălticeni. Fotografie de Johnnyjohnny1919, via Wikimedia Commons

Ok, îți vine la serviciu hârtia de poprire a salariului. Poți să vorbești cu fata de la HR să o ignore?

„Nu, în principiu este obligată să rețină și să plătească (statului) sumele respective. Important este de știu că reținerile din salariu sau alte venituri periodice se pot face doar în limita a o treime din venitul lunar net", explică avocata.

Citește și: De ce o să rămâi cu mai mulți bani pe card, dacă trece noua lege bancară din România

ANAF îți ia și o parte din salariu, dar îți blochează și suma respectivă în conturile bancare. E legal să te execute de două ori?

Aici ne lovim cu toții de mizeria din instituțiile publice românești. Pentru că, fiscul ăsta este obligat prin lege ca, imediat ce și-a primit banii dintr-o parte (bancă sau compania unde lucrezi), să trimită adrese pe la celelalte instituții, ca să-ți ridice poprirea.

„Nu face acest lucru, astfel încât e nevoie să mergi personal la ANAF și să iei adresele de sistare a popririi pe care să le duci ulterior la alte bănci și/sau locul de muncă", mai spune avocata Nicuț.

Ce faci în situația (foarte dureroasă) în care, atât angajatorul tău, cât și banca trimit în același timp statului banii datorați de tine (practic, plătești de două ori)?

Din nou, ești într-o situație în care va trebui să dai piept cu mizerabilul stat român. Legea spune că banii încasați în plus de stat trebuie restituiți în termen de maximum cinci zile, dar niciodată nu se întâmplă asta.

„În practică este indicat să faci o cerere de restituire, însoțită de extrase de cont sau adeverință de la angajator din care să rezulte sumele în plus", zice Elenina Nicuț. Sau, ca să-ți spun mai direct, trebuie să bați drumul până la ANAF și să le atragi atenția: „Alo, îmi datorați niște bani, când mi-i dați?". Și după aia să aștepți.

Se poate întâmpla ca statul să nu-ți mai dea niciodată banii încasați aiurea?

Răspunsul e da. Și am să-ți explic de ce. Există un interes pervers al statului ca să întârzie să-ți înapoieze banii.

„Fiscul așteaptă și alte datorii ulterioare ale tale pentru a compensa sumele", explică Elenina Nicuț. Și asta nu e singura veste proastă. Începând cu 2012, tot ANAF se ocupă și de încasarea altor datorii la stat ale românilor, cum ar fi contribuțiile la Casa de Asigurări de Sănătate etc. Deci dacă ai restanțe și pe instituțiile astea, mai mult ca sigur ANAF știe de ele și va folosi banii pe care ți i-a luat aiurea pentru a stinge și datoriile astea. Da, știu că sună nasol, dar asta e realitatea.

Nu știu ce altă concluzie să-ți spun acum decât că, dacă te trezești cu poprire pe salariu, trebuie să te miști foarte repede. Nici măcar asta nu-ți garantează succesul, când e vorba de statul român, dar măcar există o speranță.

Citește și alte articole despre taxe băgate de statul român:
Tot ce trebuie să știi despre legea care îngroapă micile baruri și restaurante din România

Toate lucrurile absurde pățite de Galați sub domnia PSD

Cât te costă statuile alea penibile care împânzesc Bucureștiul și cine-s ăia care le produc