FYI.

This story is over 5 years old.

High hui

Dacă ai ADHD, riști să devii dependent de alcool și droguri

Până de curând, se credea că doar copiii suferă de ADHD.

Fotografie via Tony Webster

Toate declarațiile profesorilor despre Niall Greene erau aproape identice. Era un băiat bun și capabil, dar se lăsa distras foarte ușor.

„Mi-a fost foarte greu să mă integrez", își amintește Greene, care a crescut într-un sătuc din nordul Irlandei, la câteva zeci de kilometri de locul în care locuiește astăzi. „Nu funcționam bine în grupuri…și astăzi știu de ce."

Știe, dar i-a luat mai mult de un deceniu – un deceniu presărat cu alcool, droguri, doctori, terapeuți, centre de reabilitare și o tentativă de sinucidere – până când, la maturitate, a fost diagnosticat cu deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD).

Publicitate

Aproximativ 25 de procente dintre adulții tratați pentru alcoolism și abuz de substanțe suferă de ADHD, conform WebMD. Cele două merg de obicei mână în mână: distracția și impulsivitatea, ambele semne ale ADHD-ului, împing oamenii spre dependență. La fel face și stresul cauzat de traiul cu ADHD.

„Văd multe femei tinere care îmi spun că au reușit să supraviețuiască așa, dar ceea ce altor oameni le ia două ore, lor le ia patru. Trebuie să se trezească devreme și să se culce târziu", mi-a zis dr. Timothy Wilens, director al spitalului de psihiatrie pentru copii din Massachussets.

Wilens a scris un studiu din 2010, intitulat „ADHD încurajează abuzul de substanțe ", care sugerează că 15 până la 25 de procente dintre adulții care au probleme cu diverse dependențe suferă și de ADHD. Wilens spune că riscul de a face abuz de substanțe e de două până la trei ori mai mare la persoanele cu ADHD.

Și atunci se pune întrebarea: Oare calitățile ADHD-ului duc la dependență sau modul în care e tratat ADHD-ul – de obicei cu medicamente ca Adderall sau Ritalin – încurajează abuzul de substanțe?

În adolescență, pentru comportamentul lui Greene nu a fost considerat vinovat ADHD-ul. Dacă nu primesc suficienți stimuli, îmi creez propriii stimuli ", a explicat el. Pentru el, acești stimuli au venit sub formă de băutură și droguri. De la vârsta de 15 ani, bea până i se făcea negru în fața ochilor. Pe la 20 de ani a început să ia cocaină compulsiv și uneori lua câte cinci pastile de Ecstasy odată. Mi-a explicat că n-o făcea pentru distracție, ci dintr-un fel de disperare.

Publicitate

La 18 ani, s-a mutat din nordul Irlandei în New York, unde și-a cheltuit toți banii pe băutură. După asta, s-a mutat din oraș în oraș; Liverpool, Galway, Dublin. Nu reușea să se țină de niciun job. Nimic nu era stabil. Dacă nu dădea banii pe băutură, îi dădea pe păcănele.

„Așa e ADHD-ul, Te trezești și totul e ok. Dar până la cinci după-masa, viața ta e vraiște. Trebuie să-ți găsești un job nou. Ai fost dat afară din casă. Odată ce merge prost un lucru, toate merg prost. "

După ce a urmat un program de reabilitare pentru abuzul de substanțe, Greene s-a întâlnit cu un psihiatru care a bănuit că s-ar putea să sufere de ADHD. Era prima oară când cineva îi sugera acest diagnostic. Greene a găsit un manual despre tulburare, dar n-a reușit să găsească informații despre cum gestionează adulții tulburarea.

„Asta pentru că, până de curând, se credea că doar copiii suferă de ADHD", a zis dr. Howard Schubiner, care a cercetat îndelung această tulburare. „Se credea că e o tulburare de care suferă copiii până ajung la pubertate."

Centrul de Control și Prevenție a Bolilor estimează că 6,4 de milioane de copii cu vârste între patru și 17 ani au fost diagnosticați cu ADHD în Statele Unite – dar după ce copiii aceia au crescut, doctorii au realizat că tulburarea nu dispare cu vârsta.

Dar problema e că ADHD-ul se manifestă diferit la maturitate. Hiperactivitatea, una dintre calitățile asociate cu tulburarea, pare să scadă pe măsură ce copiii cresc. Dar deficitul de atenție rămâne la fel. „Rămâne acolo, dar e internalizat ", a zis Schubiner. Unul dintre modurile la care se manifestă la adulți e prin dependență. Într-un studiu din 2005, Schubiner a notat că 20 până la 40 de procente dintre adulții cu ADHD au probleme cu abuzul de substanțe.

Publicitate

Cercetările arată că persoanele cu ADHD pot recurge la droguri ca să compensenze pentru deficitul de dopamină din creierul lor. Dar Schubiner și alți cercetători s-au întrebat dacă nu cumva tratamentele pentru ADHD – stimulenții precum Adderall – sunt cele care îi fac pe pacienți să cadă în tiparul abuzului de substanțe.

Până acum, nu pare să fie așa. „Sunt foarte puține dovezi că tratarea ADHD-ului ar crește riscul abuzului de țigări sau alte substanțe – ba chiar reduce riscul ", a zis Wilens și a făcut referire la un studiu pe 25 000 de pacienți cu ADHD care a arătat că persoanele care iau medicamente ca să-și trateze tulburarea au un comportament mult mai puțin abuziv. „Rezultatele par să indice că dacă îți iei tratamentul, sunt mai mici șansele să abuzezi de diverse substanțe. Sau, cel puțin, tratamentul nu crește acest risc", a zis Wilens.

„Cred că toată lumea din domeniu e de acord că pacienții care au probleme cu dependența ar trebui să înceapă să-și trateze ADHD-ul. Dacă îl tratezi corect, o să reduci abuzul de substanțe", a zis el.

După ce Greene a fost diagnosticat cu ADHD și a completat un tratament, a reușit să-și găsească stabilitatea. Dar chiar și azi se simte stigmatizat din cauza tulburării. „E un fel de oaie neagră a tulburărilor mintale", mi-a zis el. Anul trecut, tabloidul Daily Mail a publicat editorialul unui doctor care susținea că nici măcar nu există ADHD.

„După cincizeci de ani de experiență în medicină, în care am văzut mii de pacienți cu simptome de ADHD, am ajuns la concluzia că această tulburare nu există", a scris el. Editorialul mai sugerează că diagnosticarea adolescenților cu ADHD și tratarea lor cu stimulenți ignoră adevărata cauză a problemelor lor, care cică ar fi marijuana sau alcoolul.

Publicitate

Pentru Greene e valabil fix opusul. Tratamentul pentru dependența de alcool și droguri au dus la acest diagnostic și în sfârșit simte că are control asupra vieții lui. Acum trei ani, Greene a înființat Adult ADHD NI, o organizație non-profit dedicată ajutării altor adulți care suferă de aceeași problemă. Se concentrează pe ajutarea copiilor și adulților cu aceleași probleme pe care le-a avut el, chiar dacă unii doctori încă susțin că nu există ADHD. „Îmbrățișez această provocare ", a zis el.

Greene își amintește cât de pierdut se simțea. Vede ușurarea de pe fața clienților lui când aceștia realizează că nu sunt singurii care se simt așa. Râd cu toții când sunt împreună.

Toți sunt oameni capabili, doar că se lasă distrași foarte ușor. Iar el cunoaște foarte bine sentimentul.

Urmărește-o pe Leah Sottile pe Twitter.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre tulburări mintale pe VICE:
De ce apar tulburările mintale la 20 de ani
Întrebarea zilei: La ce boli psihice eşti predispus ca român?
Utilizatorii de droguri modificate pot descoperi involuntar leacuri pentru tulburări mintale