În culisele comunității transgender din Istanbul

FYI.

This story is over 5 years old.

Foto

În culisele comunității transgender din Istanbul

În noiembrie 2014, un grup numit Trans Angels a deschis un adăpost care să găzduiască persoanele trans bătrâne sau bolnave.

Adăpostul Trans Angels, Dolaptere, Istanbul

Scena transgender din Istanbul a devenit una dintre cele mai importante din Europa și în Orientul Mijlociu. Cocoțate pe tocuri înalte, fluturându-și coamele lungi și clipind din genele false – la prima privire, multe femei transgender locale par a fi înfățișarea unei societăți deschise la minte și tolerante.

Dar libertatea și puterea pe care le proiectează ascund o realitate tristă; deși orașul pare un paradis al persoanelor trans din toată țara, discriminarea se simte.

Publicitate

În timp ce exploram scena transgender din Istanbul, am cunoscut persoane care se identifică drept transsexuali, travestiți, shemales, transfemmes și androgini – toate definițiile cuprinse sub umbrela noțiunii „trans". Dar ce au oamenii aceștia în comun e prețul scump pe care îl plătesc pentru că îndrăznesc să trăiască liber, fără să-și ascundă identitatea personală. De multe ori, singurele opțiuni ale persoanelor trans sunt prostituția și traiul pe străzi.

Paris, un model transgender în vârstă de 24 de ani, care e și manager de proiecte, spune că a avut noroc. Cu ochelarii de soare mari, unghiile date cu ojă și părul de prințesă, e dificil să-ți dai seama care a fost sexul ei la naștere, ceea ce probabil e principalul motiv pentru care nu s-a confruntat cu aceleași prejudecăți ca ceilalți. Practic, trece ușor drept femeie. Din punct de vedere biologic e de sex masculin și îi place să se autodefinească drept „androgen". Totuși, n-a avut niciodată probleme să-și găsească un job.

Loulou, XLarge Club, Istanbul

Am cunoscut-o și pe Loulou, un drag queen de 46 de ani care lucrează în cluburi. Echipa ei a reușit să își câștige traiul folosindu-se de identitatea transgender în performance-uri, deci a evitat prostituția. Seyhan Arman e una dintre ele și e o faimoasă actriță și activistă trans. Când am întrebat-o despre oportunitățile de job pentru persoanele trans, mi-a răspuns clar: „95 de procente dintre persoanele trans din Istanbul nu au de ales, sunt nevoite să recurgă la prostituție ca să poată supraviețui", a zis ea. „Și chiar dacă nu ești, toată lumea te privește ca pe o prostituată. Transsexualitatea și prostituția merg mână-n mână în mintea oamenilor."

Publicitate

Prostituția e legală în Turcia. Țara musulmană e una dintre puținele care au bordeluri de stat. Dar condițiile de acceptare sunt foarte dure și e greu să primești licență. Iar persoanele trans sunt excluse. Singura lor opțiune e să lucreze pe străzi și să se expună riscurilor de violență. În zone precum Tarlabasi, partea Istanbulului populată cu romi și kurzi, e foarte ușor să întâlnești persoane trans care lucrează pe străzi. Comunică între ele într-un argou secret numit Lubunca, ca polițiștii sau clienții să nu înțeleagă nimic din ce spun.

Acolo se întâmplă multe violențe și crime. Ajung la știri și sinucideri precum cea a lui Eylül Cansin, o lucrătoare sexuală în vârstă de 24 de ani care în ianuarie anul ăsta a sărit de pe un pod. Moartea ei a stârnit proteste sociale și a atras atenția presei asupra drepturilor comunității LGBT din țară.

Când am vorbit cu Eylem, o femeie trans în vârstă de 32 de ani, mi-a spus cum a fost bătută de un ofițer de poliție chiar în fața casei ei, după ce ea i-a zis să plece dracului pentru că făcea mișto de ea împreună cu alți colegi de-ai lui. De curând, Eylem a rămas în stradă, după ce mai mulți proprietari au dat-o afară din cauza identității ei. Din păcate, acest gen de violență normalizată pare banală pentru multe persoane trans.

Victoria partidului conservator al lui Erdogan, AKP, n-a ajutat deloc la schimbarea situației. În orice caz, aproape fiecare persoană trans cu care am stat de vorbă a spus că rădăcina problemei nu e religia sau tradiționalismul, ci patriarhia. „Mereu vor exista scuze pentru oprimarea persoanelor și minorităților. Astăzi e religia și patriarhia; ieri a fost din cauza naționalismului. Opresiunea și ura supraviețuiesc oricăror tipuri de schimbări sociale aici", a spus Eylem.

Publicitate

„Nu cred că e mai greu aici pentru că trăim într-o țară musulmană. Problema asta există în orice țară patriarhală", a spus Sevval, o fostă lucrătoare sexuală în vârstă de 42 de ani. „Nu îi e ușor niciunei femei, de oriunde ar fi ea, să trăiască într-o lume dominată de penis."

Merkam, adăpostul Trans Angels, Dolaptere, Istanbul

În ciuda climatului intolerant, atitudinile față de persoanele trans au evoluat. Grupurile activiste, organizații ale societății civile și organizațiile LGBT au lucrat din greu pentru a-i ajuta pe oameni să înțeleagă ce înseamnă să fii transgender, iar condițiile s-au schimbat în bine. În luna ianuarie, după ce organizațiile civile au pus presiune pe autorități, proprietarul unei băi turcești care i-a interzis intrarea unei femei trans a fost amendat pentru discriminare, lucru rar întâlnit în Istanbul.

Din păcate, aceste inițiative nobile nu pot opri cele mai înalte sfere politice să comită delicte. O lege votată în 2013 cu privire la crimele comise pe motiv de discriminare nu include și persoanele trans. Discriminarea se întâmplă și în domeniul juridic, unde crimele trans nu sunt niciodată investigate sau rezolvate.

Misha, refugiată siriană trans, adăpostul Trans Angels, Dolaptere, Istanbul.

Se întâmplă multe și pe stradă. Marșuri LGBT, demonstrații sau mișcarea Gezi au fost niște supape prin care comunitatea trans și-a vărsat năduful. Pe lângă acțiunile publice, asociațiile LGBT au înființat niște linii telefonice pentru a-i ajuta pe tinerii trans. În noiembrie 2014, un grup numit Trans Angels a deschis un adăpost care să găzduiască persoanele trans bătrâne sau bolnave sau pe cele care se simt în pericol.

Publicitate

Acolo l-am cunoscut pe Misha, o refugiată trans siriană care a fost închisă în Siria pentru prostituție la vârsta de 16 ani, dar a reușit să se stabilească în Istanbul. Ea credea că Istanbulul e un regat al libertății pentru persoanele trans, dar a devenit rapid dezamăgită când a realizat că nu-și poate găsi un job sau o casă din cauza identității. „În adăpost mă simt fericită și în siguranță. Altfel aș fi în stradă, fără mâncare sau protecție", a spus ea.

Adăpostul a fost inițiat de câteva personalități trans cunoscute, precum faimosul activist Ebru Kiranci și fosta prostituată Okyu Ay. Ei au organizat un show fashion cu persoane trans ca să strângă bani cât adăpostul să supraviețuiască un an cu o capacitate medie de 20 până la 25 de persoane. Prin astfel de organizații evoluează lucrurile.

„Lucrăm din greu pentru că persoanele trans se confruntă cu o grămadă de probleme zi de zi", a spus Sevval. „Dar cred că până la urmă ne vom obține drepturile, pentru că mișcarea e tot mai mare în fiecare an."

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre persoanele transgen:
Primul candidat prezidențial transgender al Poloniei nu-și bate capul cu trolii și sondajele Faceți cunoștință cu muzicianul transgender pop-punk care deschidea concertele Iggy Pop și U2 [Warias - femeile transgender din Indonezia ](http://www.vice.com/ro/video/the-warias-part-1)