Cum a fost să-l întâlnesc pentru prima dată pe Iohannis

Aseară a avut loc actul final al proiectului Civic Avengers, derulat de mișcarea civică Inițiativa România și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate și sprijinit de Ambasada Canadei. Mă refer la mult așteptata întâlnire a tinerilor câștigători cu președintele Klaus Iohannis. Evenimentul a fost transmis live, pe pagina de Facebook a VICE România.

Fie că ai apucat sau nu să urmărești live-ul de aseară, am să-ți las aici câteva impresii personale despre proiectul ăsta și despre cum mi s-a părut că e președintele Iohannis în carne și oase.

După ce am ajuns la „cârciuma” unde urma să dau ochii cu președintele României (așa au scris cei de la Antena 3 pe burtieră), am trecut mai întâi prin controlul amănunțit al SPP-iștilor. Aici am fost puțin dezamăgit: tipa care m-a percheziționat și-n portofel nu prea mi-a gustat glumele. Când a aruncat o privire în portmoneul din dotare, am precizat că lame n-am la mine, iar ace nici atât, că m-am lăsat, sunt curat acum. N-a zâmbit doamna, mai am de lucrat la materialul de stand-up. Seara era încă tânără.

Încă din momentul în care și-a anunțat candidatura în 2014, președintele Iohannis a fost etichetat drept un politician foarte lent. Și asta nu doar pentru că vorbește cu două viteze, rar și foarte rar, ci și pentru viteza de reacție. Poate ai uitat că președintelui i-a luat mai mult de o lună să ajungă la concluzia că Adina Florea, propunerea Ministrului Justiției pentru șefia DNA, nu reprezintă o soluție pentru funcția lăsată vacantă după demiterea lui Kovesi.

Prejudecata asta mi s-a confirmat aseară, când l-am văzut pe președinte în fața mea, dincolo de orice cameră de filmat. Mă refer la ritmul lent în care ne-a salutat și a răspuns la întrebări. Primele 20 de minute s-au scurs extrem de greu, am fost cu ochii mai mult pe ceas decât pe președinte. Avea, totuși, altele pe cap: venea de la Viena, iar pentru astăzi avea de pregătit o ședință CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării).

Nu știu dacă președintele se aștepta la întrebări grele sau pur și simplu voia să afle mai multe despre competiția derulată, dar încă de la începutul întâlnirii i-a provocat pe tineri să povestească despre experiența lor în acest concurs.

„Dar ce bine îmi pare că sunt aici! Povestiți-mi despre competiție, cum vi s-a părut?”, au fost cuvintele la care aproape m-a bușit râsul. Accentul de ardelean și zâmbetul larg, de an electoral, au fost prea mult pentru moldoveanul din mine.

Una peste alta, având în vedere că au fost alocate doar 60 de minute pentru întâlnire, curiozitatea lui în privința noastră m-a pus pe gânduri. Părea o strategie perfectă de a reduce timpul alocat întrebărilor noastre.

Totuși, am apucat să-i pun două întrebări. Prima a fost legată de mandatul lui, care se apropie de final. Am vrut să aflu cu ce se mândrește după patru ani de mandat, dacă trăim în „România lucrului bine făcut” și care ar fi motivele pentru care merită votul meu în continuare (vezi în clipul de mai jos). Argumentele principale ar fi următoarele: e un politician pro-european, a reprezentat România cu brio la întâlnirile cu alți șefi de stat, a dat României o altă față în relațiile cu partenerii strategici, este pro dezvoltare sustenabilă, a dovedit că știe ce și cum este de făcut și crede că a reușit să „blocheze câteva prostii care erau pe cale să se întâmple”.

A doua întrebare a venit și cu un răspuns în premieră. Dacă până acum a evitat să spună clar dacă va mai numi un premier propus de PSD-ALDE, aseară președintele a fost mai hotărât ca niciodată: un „nu” categoric, ajuns imediat știre. Nu m-am lăsat, însă, și am presupus că PSD poate veni cu un personaj care chiar pare calificat pentru această funcție, mai ales că argumentul suprem de până acum al șefului statului a fost că PSD-ALDE are majoritate în Parlament. Răspunsul lui Iohannis e clasic deja:

Cel mai trist moment al serii a venit la finalul întâlnirii, când unul dintre concurenți l-a întrebat pe președinte care-i cartea sa favorită. Atunci, șeful statului a răspuns sec: „nu vă spun așa ceva. Dar pot să vă recomand însă să citiți”. În fine, de acum înainte va trebui să adorm noaptea măcinat de curiozitatea „ce citește, oare, Iohannis?”. Poate voi afla cândva răspunsul, la o nouă întâlnire cu președintele. Poate la anul, dacă Inițiativa România va organiza o nouă ediție Civic Avengers.