Fotografie de Eli Driu

Parada pe care nu ai văzut-o de 1 Decembrie

Pentru militarii români, parada de Ziua Națională începe cu aproape jumătate de zi înainte să-i vezi tu la televizor.

de Mihnea Lazăr; fotografii de Eli Driu
|
01 Decembrie 2017, 12:31pm

Fotografie de Eli Driu

A fost, din nou, Ziua Națională a României. Pentru militari, 1 decembrie a devenit un soi de Ziua Cârtiței: același scenariu repetat aproape la infinit, cu aceleași discursuri sforăitoare, aceeași stație de amplificare și, din păcate, aceleași vehicule și tehnică militară care compun bruma noastră de arsenal.

N-au lipsit nici de această dată caii Jandarmeriei, antiteroriștii, scafandrierii, cagulații, pompierii și, desigur, aviația care dă senzația. Practic, a defilat cam tot ce poartă uniformă în țara asta. Per total, au fost în jur de 3500 de militari din Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, SRI și SPP și peste 350 de mașinării marțiale care au trecut ritualic prin fața tribunei oficiale pline de politicieni înțepeniți de frig.

Dar lucrurile cu adevărat interesante se petrec cu aproape o jumătate de zi înainte, în care militarii trebuie să lupte cu plictiseala dureroasă până la 11, când începe defilarea. Pentru cei din Poliția Militară, dimineața începe la ora două, iar pentru restul trupelor de la trei. De-asta am venit de dimineață să-ți arătăm parada de dinainte de paradă.

La șapte dimineața, mașinile sunt deja aliniate, într-o coloană care începe de la Arcul de Triumf și continuă pe DN1 până în apropiere de fântâna Miorița. Zona se umple repede de claxoanele autocarelor pline de militari care-și fac greu loc printre TAB-urile leneșe, în fluierăturile agenților de circulație. Chioșcurile de cafea și mizilicuri din zonă duduie la capacitate maximă. Pentru comercianții din zonă, Crăciunul pică pe 1 decembrie. Între 7 și 8 dimineața, miile de ostași cu ochii cârpiți de nesomn și proaspăt coborâți din mașini poftesc la o cafea fierbinte. Undeva, pe Kiseleff, între stadionul Tineretului și clubul Boa, câțiva militari pun în funcțiune o spălătorie ambulantă pentru a curăța blindatele de noroiul adunat de pe pământul patriei. La câțiva metri mai în față, un maidanez, singur în mijlocul drumului și pătruns parcă de solemnitatea momentului, supraveghează cu un aer semeț întreaga operațiune.

Sunetele pre-paradei sunt apoi completate de râsetele și foiala soldaților care-și dezmorțesc oasele sau omoară timpul la o țigară sau o cafea. Totul este încă off-sync, oamenii sunt încă împrăștiați printre vehicule, nu există cadență și nici ritm. Locul emană de haos și voie bună: atmosferă mai degrabă tipică unui concert de metale grele.