Au apărut și mai multe dovezi că toată iarba e la fel

Update: După postarea acestui articol, cititorii ne-au atras atenția că nu am menționat dacă speciile respective erau indica, sativa sau hibrid. De fapt, s-au studiat toate aceste tipuri, dar, după cum au notat cercetătorii în studiul lor, indica și sativa „nu sunt clasificări botanice sau chimiotaxonomice”. Mai degrabă se folosesc pentru a descrie efectele lor farmacologice (sativa e stimulatoare și indica e sedativă). După cum au notat cercetătorii în studiu, conținutul de THC poate fi identic la cele două grupuri de clasificare.

Mai departe, cititorii au menționat că și terpenii se folosesc pentru a diferenția speciile de iarbă. Terpenii sunt uleiuri aromatice care nu au proprietăți psihoactive, ci dau aromă unui anumit tip de iarbă. Deși au anumite efecte fiziologice (antiinflamatoare, de exemplu), această cercetare s-a concentrat pe cum sunt folosiți canabinoizii în taxonomia canabisului.

***

Dacă intri într-un dispensar de canabis din America, vei găsi nenumărate opțiuni ca să te spargi. Ai de ales între „Green Crack” sau „Alaskan Thunderfuck” sau „Granddaddy Purp.” Alături de acest nume din meniu vei găsi și informații despre concentrația de THC și CBD, cele două substanțe chimice psihoactive din canabis. Aceste cifre îți oferă un simț al standardizării și te ajută să înțelegi cum te va afecta produsul.

Dar există o problemă: probabil că sunt o vrăjeală.

După cum au arătat niște cercetătoare de la Universitatea British Columbia într-un studiu publicat recent în Scientific Reports, multe specii de canabis au nivele aproape identice de THC și CBD. Susan Murch, o chimistă de la Universitatea British Columbia, și colegele ei Elizabeth Mudge și Paula Brown au examinat 33 de tipuri distincte de canabis de la diferiți crescători din British Columbia. Apoi, cercetătoarele au făcut o analiză chimică a acestor specii ca să vadă concentrațiile de 13 canabinoizi cunoscuți, printre care și THC-ul și CBD-ul.

„Compoziția de THC și CBD nu a fost diferită la 24 din cele 33 de specii pe care le-am testat”, mi-a scris Murch. „Toate speciile au nume diferite, dar pentru 73 de procente dintre specii, numele nu înseamnă că plantele au concentrații diferite de THC și CBD.”

Murch mi-a zis că multe dintre speciile de plante pe care le-au studiat ea și colegele ei erau marketate ca având concentrații diferite de THC și CBD. A zis că diferența între procentajul de canabinoizi folosit pentru marketing și nivelul real de canabinoizi e influențată de mai mulți factori, precum metoda analitică utilizată, variațiile dintre plante, deteriorarea cauzată de depozitarea sau ambalarea incorectă.

„Același lucru e valabil și pentru majoritatea alimentelor”, mi-a zis Murch. „De exemplu, numărul caloriilor de pe o etichetă sunt o aproximare, dar consumatorii înțeleg rar că aceste măsurători nu pot fi făcute pe un singur pachet, deci reprezintă o medie.”

În timpul analizei, cercetătoarele au identificat 21 de canabinoizi necunoscuți care ar putea fi responsabili pentru diversele efecte ale speciilor de iarbă. Asta sugerează că nu e de ajuns să analizăm THC-ul și CBD-ul ca să înțelegem efectele unei anumite specii.

„Se estimează că există mai multe sute sau mii de tipuri de canabis care se cultivă pe piețele legale și ilegale”, au scris cercetătoarele. „E posibil ca anumite plante să fie vândute sub nume diferite de producători diferiți, deși au aceeași compoziție chimică.”

Din punct de vedere istoric, crescătorii underground cu acces limitat la diverse tipuri de canabis, le cresc împreună pentru a produce noi specii cu un conținut mai ridicat de CBD sau THC. Și totuși, din cauză că acest proces nu e făcut la modul profesionist, apar multe plante cu genomi similari și, astfel, se pierde diversitatea genetică a plantelor de canabis. Conform cercetătoarelor, acesta ar fi motivul cel mai plauzibil pentru care aproape trei sferturi dintre speciile pe care le-au analizat aveau nivele identice de THC și CBD.

„Crescătorii cultivă plantele după ureche de multă vreme. Dacă ar face asta în cadrul unui program structurat, am putea urmări moștenirea genetică a plantelor și am ști care sunt părinții și caracteristicile lor. Dar în cazul cultivării nestructurate, care a devenit norma actuală, anumite plante au fost alese pentru anumite caracteristici, după care li s-a dat un nume nou”, a zis Murch.

Cu alte cuvinte, lipsa de informații despre originea și compoziția chimică a majorității speciilor de canabis nu ne permite să știm dacă două specii cu nume diferite sunt, de fapt, chiar atât de diferite din punct de vedere chimic. Crescătorii promovează plantele în funcție de cantitățile de THC și CBD din plantă, în baza presupunerii că din aceste valori se poate deriva compoziția chimică completă a plantei. Dar, după cum au notat cercetătoarele în raportul lor, „dovezile sugerează că speciile cu un conținut similar de THC/CBD au efecte diferite asupra fiziologiei umane.”

Cu alte cuvinte, există mult mai mulți factori chimici care stabilesc natura unui efect decât CBD-ul și THC-ul. Majoritatea speciilor au nivele aproape identice de CBD și THC, așa că diferențele între efecte la specii pot fi atribuite altor canabinoizi.

„Ne interesează mai mult metaboliții CBD necunoscuți care sunt diferiți la diverse specii. Încercăm să aflăm mai multe despre aceste substanțe necunoscute”, a adăugat Murch.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.