Publicitate
Sănătate

Ce se întâmplă cu mintea și cu corpul tău după ce iei droguri (alea care se găsesc în România)

Un medic psihiatru mi-a explicat efectele principalelor substanțe narcotice asupra creierului tău.

de Răzvan Filip
06 Noiembrie 2018, 6:00am

Fotografie via Pixabay

Puține alte lucruri provoacă panică morală mai mare printre românii de rând decât cuvântul „droguri”. Și asta pentru că, în afara bulelor urbane, de tineret europenizat, subiectul drogurilor este abordat aproape mereu pe un ton alarmist ce stigmatizează atât consumul (indiferent de încadrarea drogurilor discutate), cât și consumatorii.

Cel mai bun exemplu în acest sens e maniera în care Antena 3 a abordat știrea că doi jurnaliști de la televiziuni concurente ar fi fost prinși cu două cuie de marijuana asupra lor, în timpul unui festival de muzică. De exemplu, dacă ar fi să dai crezare retoricii isterice din perioada respectivă, iarba e un drog super periculos ce duce inevitabil la pierzanie, indiferent de cantitatea consumată sau de durata consumului. Sigur, e foarte probabil ca-n cazul lui Gâdea sau Mircea Badea să fie vorba de ticăloșie, nu de neștiință. Dar discursul lor riscă să perpetueze niște prejudecăți nocive printre românii de rând, care, cel mai probabil, oricum nu diferențiau între marijuana și drogurile grele, precum heroina sau cocaina.

Conform statisticilor Agenției Naționale Antidrog, pe lângă drogurile licite, adică tutunul și alcoolul, cele mai consumate narcotice din România sunt canabisul, stimulanții (cocaina/crack-ul, ecstasy-ul și amfetaminele), heroina și noile substanțe psihoactive - adică etnobotanicele despre care vuiesc televiziunile și trupele de hip hop de aproximativ zece ani.

Ca să aflu mai multe despre efectele pe termen scurt și lung ale acestor substanțe, am apelat la raportul ANA pe situația drogurilor în 2016, dar și la un expert în tratarea adicțiilor - Adrian Pătrățanu, medic psihiatru specialist în cadrul clinicii ALIAT și Centrului de Evaluare și Tratament al Toxicodependențelor pentru Tineri “Sf. Stelian” din București.

Canabis

tipa care fumeaza
Fotografie via Pixabay

Cât se consumă în România: potrivit unui raport al Agenției Naționale Antidrog, peste 270 de mii de români au consumat iarbă într-o formă sau alta în ultima lună.

Efecte: Potrivit lui Adrian Pătrățanu, canabisul acționează asupra receptorilor canabinoizi din creier, deprimând sistemul nervos central (SNC). Pe românește, asta te face să fii mai liniștit și detașat de lumea ce te înconjoară, iar un trip poate ține de la câteva minute la câteva ore. Principala componentă psihoactivă a canabisului este THC-ul (Tetrahidrocanabinol), a cărei concentrație în marfa capturată de autoritățile române variază între 0,56% și 19,42%, potrivit raportului ANA pe 2016. Acesta este cel care dă efectele cunoscute de mai toți consumatorii: relaxare, detașare și percepție distorsionată a timpului, în sensul că lucrurile par să se desfășoare într-un ritm mai lent decât în mod normal.

Riscuri la primele utilizări: Efectele adverse ale consumului sunt arhicunoscute: înroșirea ochilor, creșterea apetitului, sedare, scăderea performanțelor cognitive și motorii. Totuși, trebuie reținut că-n cazul consumatorilor noi pot apărea și alte efecte negative: anxietate, stări de agitație, atacuri de panică și chiar halucinații, în cazurile extreme. Vulnerabili la genul ăsta de efecte sunt cei cu o predispoziție către tulburări de anxietate, caz în care canabisul tinde să amplifice simptomele specifice acestor tulburări.

Riscuri pentru consumatorii foarte tineri: Chiar dacă a fost prezentată în cultura populară drept un drog relativ inofensiv (ba chiar cu potențiale beneficii medicale), iarba poate avea efecte negative și pe termen lung, mai ales la tineri:

„Consumul de canabis, deși este poate unanim considerat inofensiv sau acceptat ca fiind un drog ușor, la cei până-n aproximativ 25 de ani mai ales, crește foarte mult riscul de tulburări psihice, mai ales de episoade psihotice. La aceste persoane creierul este încă în formare ca să zic așa, adică prezintă o plasticitate neuronală destul de mare”, mi-a mărturisit psihiatrul de la clinica ALIAT.

Legătura dintre canabis și diverse tulburări psihiatrice: Cauzalitatea dintre acțiunea canabisului și afecțiunile psihice nu este dovedită, spune Adrian, dar corelația este puternică, existând o incidență mult mai mare a tulburărilor psihiatrice (de la episoade psihotice de scurtă durată până la schizofrenie) printre cei care au consumat de la vârste relativ fragede. Riscul de a dezvolta o tulburare psihică crește odată cu concentrația de THC consumată.

Avertismentul specialistului ALIAT e cu atât mai îngrijorător dacă ții cont că statisticile oficiale ale Agenției Naționale Antidrog arată că cea mai mică vârstă de debut declarată e de 14 ani, în timp ce media vârstei de debut e de 21,3 ani. Studiul indică totodată că unul din 40 dintre adulții tineri (15-34) din România a consumat canabis în ultima lună.

Cine e predispus dependenței: Între timp, se poate instala inclusiv dependența, spune psihiatrul specializat în tratamentul adicțiilor. În primul rând, este vorba despre adicția psihică instalată în cazul persoanelor care folosesc canabisul pe post de evadare din realitate, care caută să fugă de probleme. Vulnerabili la acest tip de dependență sunt și cei care consumă în context social sau pentru relaxare, pentru, că după consum îndelungat, riscă să asocieze starea de bine exclusiv cu drogul.

Totodată, există și riscul unei dependențe fizice. Aceasta se poate manifesta prin stări de irascibilitate - fenomen ce apare atunci când nu consumi, când întrerupi - insomnii, tulburări de apetit alimentar. Simptomele astea sunt ameliorate dacă consumi din nou.

Cum te simți în caz de supradoză: Supradoză în sensul clasic al cuvântului nu există, dar există „prea mult”. Acest „prea mult” poate duce la stări de rău psihic: anxietate, atacuri de panică, posibile halucinații, iar din punct de vedere fizic pot apărea stări de greață, vomă, inclusiv creșteri ale temperaturii corpului. Cazuri de supradoză letală nu au fost raportate, spune psihiatrul, dar există riscul unei morți accidentale cauzate de pericolele la care te expui când ai atacuri de panică, halucinații sau stări extreme de anxietate.

Tratamentul pentru dependență este bazat în mare parte pe psihoterapie. Simptomele fizice pot fi tratate relativ ușor - de exemplu, medicul poate prescrie somnifere pentru ameliorarea stărilor de insomnie sau antidepresive pentru stările de irascibilitate ce durează deja de ceva timp.

Beneficii: Unii compuși din canabis, precum CBD-ul și THC, pot avea efecte benefice. Această posibilitate se studiază inclusiv în tratamentul cancerelor - nu doar al durerilor cauzate de cancer - și în o grămadă de alte boli, precum Parkinson.
„N-o să ți se vindece cancerul dacă fumezi canabis, eventual o să te ajute cu efectele adverse de la chimioterapie”, spune Pătrățanu.

HEROINĂ

un tip care-si baga pe vena
Fotografie via Pixabay

Cât se consumă în România: ANA estimează că aproximativ 20 de mii de români au consumat heroină în ultima lună (n.r. astea-s datele pe 2016), în timp ce vreo 59 de mii de români au consumat măcar o dată de-a lungul vieții.

Efecte consum heroină: Heroina acționează ca un deprimant al sistemului nervos central, la nivelul receptorilor opioizi și pe sistemul de dopamină, povestește Adrian Pătrățanu. Efectele imediate sunt de relaxare, de euforie, de liniște și de reducere a anxietății. Efectul euforizant durează un sfert de oră-o oră, dar efectul total de deprimare a sistemului nervos poate dura până la câteva ore. De regulă, pentru ca high-ul să fie fie cât mai rapid și puternic, heroina este consumată injectabil, dar se și poate fuma, inhala sau chiar priza.

Supradoză: La nivel fizic, heroina cauzează inclusiv încetinirea sistemului respirator și a bătăilor inimii. De altfel, ăsta-i și principalul factor ce cauzează moartea (pe lângă bolile infecțioase precum SIDA) celor care consumă doze inadecvate, spune specialistul în tratarea adicțiilor din cadrul clinicii ALIAT: consumatorul adoarme, intră în comă, apoi în stop respirator și moare prin hipoxie. Pentru a fi salvat, paramedicii pot să-i ofere un antagonist precum naloxona, adică o substanță care să anuleze inhibarea sistemului respirator dată de heroină. În caz că n-au substanța respectivă la dispoziție, paramedicilor nu le rămâne decât să îl intubeze pe consumator și să-i susțină funcțiile vitale în mod artificial.

Dependență: Dependența la heroină se instalează destul de repede, spune Adrian Pătrățanu. Din experiența lui clinică, a observat pacienți care după două-trei săptămâni de consum aveau deja sevraj fizic greu de suportat și care ajunseseră să consume heroină doar ca să prevină sevrajul, fără a mai căuta neapărat high-ul.

Sevrajul: Sevrajul psihic, adică dorința de a căuta high-ul, durează mai mult decât cel fizic. Totuși, sevrajul fizic este cel de care se teme orice consumator de heroină. Se manifestă prin stări de neliniște generală, insomnie, irascibilitate (uneori sunt atât de nervoși încât pot deveni violenți cu membrii familiei sau cei din jur), dureri mari în tot corpul - osoase sau musculare, stări de greață, vomă, diaree și piloerecție (se ridică părul pe corp). Odată ce s-a ajuns în punctul ăla, există o toleranță crescută la heroină sau la opioizi în general, iar consumatorul trebuie să folosească doze tot mai mari pentru a găsi plăcerea, ajungându-se uneori la doze de 10 ori mai mari decât la început ca să obțină un high sau ca să se mențină în afara sevrajului.

Tratament dependență heroină: Dacă un consumator de heroină vrea să renunțe de tot, mai întâi trebuie ajutat să treacă de sevrajul fizic, iar apoi trebuie să urmeze un tratament care să-l ajute să rămână abstinent. Psihoterapia e foarte importantă din punctul ăsta de vedere, pentru că dependența de heroină are o componentă psihologică foarte serioasă. Iar cei care nu cred că pot trece prin perioada de sevraj fizic, cu toate stările de rău pe care le implică, pot opta pentru tratamentul substitutiv cu metadonă:

„Metadona e tot un opioid și are efecte similare heroinei, acționează pe aceiași receptori și atunci previne sevrajul fizic, doar că nu oferă același high. Tratamentul de genul îi menține funcționali pe consumatori și le oferă o doză de opioid controlată, fără să consume heroină. Există programe în București, de stat, dar și cu plată, care oferă tratament substitutiv”, a declarat specialistul ALIAT.

Categorii vulnerabile: Potrivit lui Adrian Pătrățanu, o parte importantă a dependenței de heroină o reprezintă contextul psiho-social și economic în care acționează consumatorul. Cantitatea consumată contează mai puțin, existând cazuri în care cineva își injectează heroină timp de zece ani și, după ce trece de etapa sevrajului fizic, rămâne abstinent pentru tot restul vieții, pentru că familia și prietenii îl susțin.

„Dacă cineva nu are un suport social, nu are o familie, un grup de prieteni care să-l susțină, e mult mai predispus la recăderi.”

STIMULANȚI

COCAINĂ/CRACK

cocaina
Fotografie via Pixabay

Cât se consumă în România: Potrivit ANA, aproximativ 138 de mii dintre românii cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani au experimentat consumul de cocaină sau crack (aceeași substanță, dar sub formă de bulgărașe), dar doar 19 mii și ceva au consumat în ultima lună și doar din rândul populației cu vârste între 35 și 64 de ani.

Efecte: Potrivit lui Adrian Pătrățanu, consumul de cocaină acționează în principal pe eliberarea de dopamină, serotonină și noradrenalidă, producând o alertare generală a organismului, nu doar din punct de vedere psihic, ci și fizic. Crește ritmul respirației, consumi mai multă energie, ești mai activ ca metabolism. Psihic, ești mai alert, mai activ, îți dă un soi de încredere și un feeling de putere, crește stima de sine foarte mult, îți scad și inhibițiile. High-ul ține sub o oră per administrare.

Dependența: Spre deosebire de heroină și alți opioizi, dependența se instalează mai greu în cazul cocainei și e mai ușoară decât la heroină și alți opioizi. Nu sunt de ajuns câteva utilizări pentru a dezvolta o dependență fizică semnificativă, care apare abia după o utilizare îndelungată și consistentă.

„Apare o toleranță a organismului la nivel de neurotransmițători, de receptori, de nivel celular, inclusiv de expresie a genelor - adică se produc modificări ale conexiunilor neuronale din ce în ce în ce mai profunde odată cu trecerea timpului”, a completat specialistul ALIAT.

Sevrajul: În momentul în care consumatorul încearcă să renunțe la drog, sevrajul se manifestă prin oboseală, tulburări de somn și de apetit alimentar, iar din punct de vedere mental consumatorul va deveni apatic. Nu există dureri fizice, ca la heroină, dar stările de oboseală pot fi resimțite câteva săptămâni după încetarea consumului.

Supradoză: Cele mai periculoase simptome ale supradozei sunt legate de sistemul cardiovascular. Astfel, din cauza creșterii pulsului și a tensiunii arteriale, se pot dezvolta tot felul de aritmii cardiace care cresc riscul de infarct sau de atac cardio-vascular. De asemenea, corpul consumatorului se poate supraîncălzi, iar din punct de vedere psihic poți deveni mai anxios și să ajungi inclusiv la halucinații.

Cine consumă: De-a lungul practicii sale, Adrian Pătrățanu a avut cazuri în care consumatorii au ajuns la el abia când și-au dat seama că, din punct de vedere financiar, nu pot susține acest obicei. Ăsta-i și motivul pentru care persoanele din upper-middle class sunt cele mai predispuse la consumul de cocaină, pentru că nu-și permite oricine să dea 100 de euro pe un gram de drog. Totodată, oamenii tind să ceară ajutor pentru alte probleme asociate consumului de cocaină, precum dependența de jocurile de noroc sau alcoolism, iar abuzul de cocaină în sine e descoperit abia ulterior, povestește specialistul ALIAT.

Tratament: Tratamentul presupune în principal psihoterapie. Există și tratament medicamentos, dar nu adresează consumul de stimulante în sine, ci e simptomatic, axat pe anumite dereglări rămase după perioada de sevraj: antidepresive, somnifere sau anxiolitice.

MDMA/Ecstasy

tip pe jos
Fotografie via Pixabay

Cât se consumă-n România: Conform raportului ANA, peste 98 de mii dintre românii cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani au consumat ecstasy cel puțin o dată-n viață, iar peste 19 mii au luat în ultimul an.

Efecte: Efectul stimulant este mai accentuat decât la cocaină, povestește Adrian Pătrățanu. Acționând asupra eliberării de serotonină, dopamină și norepinefrină, ecstasy-ul produce senzații de euforie, de energie, îți scade necesarul de somn și te simți mai puțin obosit. În mare parte are efecte similare cu cocaina. Fizic, se poate supraîncălzi corpul, dar rareori atât de mult încât să se ajungă la hipertermie semnificativă. Un high ține, în medie, vreo trei ore.

Dependență: Cum majoritatea românilor consumă doar ocazional, la petreceri și festivaluri de muzică, specialistul ALIAT spune că n-a prea avut pacienți care să fi ajuns la el strict pentru consum de ecstasy, cu o dependență clară.

Sevraj: Atunci când există totuși un consum îndelungat ce este oprit brusc, sevrajul se manifestă prin apatie, tristețe, ușoară neliniște, tulburare de somn și de apetit alimentar. Potrivit lui Adrian, efectul de sevraj la stimulante îi ține departe pe unii dintre consumatori, astfel că aceștia încearcă o dată, de două ori, își dau seama că s-au simțit bine o noapte și apoi au 2-3 zile în care se simt de rahat, așa că decid să nu mai consume. În alte cazuri, însă, poate deveni motiv să consume din nou, mai mult.

Tratament: La fel ca la cocaină, tratamentul se axează pe psihoterapie, iar în funcție de gravitatea simptomelor din timpul sevrajului se poate apela la tratament medicamentos - antidepresive sau somnifere.

NOILE SUBSTANȚE PSIHOACTIVE/Etnobotanice

Cât se consumă: Potrivit statisticilor ANA, noile substanțe psihoactive/etnobotanicele ocupă locul doi în topul celor mai consumate droguri din România. Astfel, peste 490 de mii de români au încercat măcar o dată astfel de substanțe.

Ce sunt etnobotanicele: „Denumirea de etnobotanice a rămas de când se vindeau ca îngrășământ pentru flori ca să poată fi comercializate, când erau și legale, de acolo și denumirea alternativă. Conțin diverse substanțe, nici cei care le consumă sau chiar vând poate nu știu ce conțin. Unele pot fi canabinoizi sintetizați în laborator, similari canabisului natural, cu efecte similare, altele pot fi opioizi. Consumatorii le cumpără după tot felul de denumiri d-astea de stradă, gen Spice”, mi-a spus medicul psihiatru din cadrul ALIAT.

Nici clasificarea Agenției Naționale Antidrog nu e foarte clară pentru omul de rând, care nu are cunoștințe avansate de chimie. Astfel, raportul ANA pe 2016 împarte noile substanțe psihoactive în felul următor: substanțe sintetice (cu un consum de 1,3% din populație), ierburi (0,7%), piperazine (0,4%), GLB (0,4%), spice (0,3%), ketamină (0,3%), Nexus (0,2%), mefedrona (0,2%).

Efecte: Așa cum am precizat anterior, „etnobotanice” este de fapt un termen umbrelă ce acoperă o gamă largă de substanțe, cu efecte diferite - atât de stimulare, cât și de deprimare a sistemului nervos central. Adrian Pătrățanu spune că, de când etnobotanicele au devenit ilegale, n-a prea mai avut pacienți care să fi consumat substanțe din categoria asta, pentru că cei mai mulți iau contact cu medicii abia în cazuri extreme, când sfârșesc prin ambulanțe și camerele de gardă ale spitalelor. A avut de-a face doar cu amatori de Spice, despre care nu știu exact ce conține, dar știe că poate avea efecte halucinogene, dar și stimulant, „în sensul că persoana este mai activă, iar uneori ajunge să fie și irascibilă”.

Tratament: De regulă, tratamentul apare abia în situațiile de urgență. Potrivit datelor ANA, 87,5% dintre consumatorii de etnobotanice care au solicitat tratament au fost diagnosticați cu intoxicație, 4,7% cu dependență, 3% cu utilizare nocivă, 2,8% cu tulburări mentale și de comportament, 1,9% cu sevraj și pentru restul de 0,1% au fost puse alte diagnostice.

Editor: Gabriel Bejan

Tagged:
MDMA
cocaina
canabis
Droguri
supradoza
Stiinta
efecte secundare