Manelele care te motivează mai mult decât orice conferință plictisitoare

De multe ori cred că pierdem din vedere cât de motivantă poate fi muzica, uneori, iar aici nu mă refer la un singur gen. Când e vorba de manele, în multe dintre piesele astea, dacă nu-s amintiți dușmanii sau vreo femeie pervesă care-ți mănâncă banii, se cântă aspirațional. Motivația e ca pentru noi toți: o viață mai bună, banii pe care să-i întorci cu lopata, totul câștigat prin valoare (și, mai ales, evaziune fiscală).

Glumesc. Sunt sigură că artiștii ăștia în costume Gucci și pantofi cu bot ascuțit sunt corecți și-și plătesc toate taxele, așa cum o faci și tu.

Cu riscul ca YouTube să-mi înregistreze preferințele pentru piese de genul ăsta, am căutat printre hiturile lui Salam, Guță și-ale altor împărați ca ei. Le-am căutat pe cele care să se preteze la ideea asta foarte des repetată: dream big!

Mna, în loc să dai banii pe tot felul de seminare vocaționale ținute de dubioși care-au reușit în viață, poți să faci analiză pe textul manelelor, că ideea e tot aia: decât sărac și urât, mai bine bogat și frumos. Vezi și tu mai jos, poate te inspiră ceva!

Uite niște nume noi pentru mine, ale fraților Cercel, dar nu și pentru cunoscători. E de ajuns să arunci un ochi peste comentariile la cântecul ăsta, ca să-ți dai seama ce-i cu oamenii ăștia. Scot hit după hit, cică, sunt copiați fără rușine de alți cântăreți de manele și nu se folosesc de bagaboante în clipurile lor pentru a aduna vizualizări. Și uite, de la data publicării, din 2017, au adunat vreo opt milioane de vizualizări.

Melodia asta e pe progres și pe dream big chiar și pentru chestia asta. Frații Cercel sunt maneliștii ăia de rit nou, care nu mai merg pe rețeta ai fumată cu mașini, femei care se unduiesc și boși de boși care se-mbracă în aur. Ei își cântă valoarea, dar sunt modești în imagini.

Ăsta e un hit de-ăla fără vârstă. A apărut cândva din negura timpului și s-a prins de urechile și sufletele melomanilor, dar și visătorilor. A fost ca steaua care a ghidat magi prin deșert.

Deși pare un fel de Crez pe care-l spun maneliștii înainte de culcare, sunt doar câteva dintre versurile de aur ale cântecului ăstuia. Cumva, mi se pare cel mai potrivit titlul pe care l-am întâlnit până acum la o manea. Despre asta este vorba, până la urmă. Pentru asta se chinuie oamenii ăștia pe la nunți și botezuri de interlopi sau pe la festivalurile de manele ținute pe diferite terenuri virane de lângă Vaslui, să zicem. Despre milioane peste milioane nedeclarate și pentru care nu plătesc impozit ca mine și ca tine și alți sclavi. De-aia a ajuns Guță șeful la bani grei, iar pe tine te paște declarația unică.

Mi se pare cel mai fair mesaj întâlnit într-o manea. Omul ăsta vrea o schimbare, vrea o Românie mai bună (țară ca afară?), cu oameni de calitate, cărora să le fie recunoscute meritele pe bune. E un fel de manelist care simte #rezist, care s-a săturat să trăiască printre cei care-și cumpără merite și diplome, în loc să le câștige, ca el.

Cu valoarea te naști, nu o cumperi, iar pasul următor este să înveți s-o transformi în multe milioane. Și să n-o ții doar pentru tine, ci să faci clipuri din astea prin cluburile de fițe din București, îmbrăcat în costum Armani.

Un manelist care nu doar dă din gură, ci o arde întreprinzător, încurajând micii producători și economia de piață. Omul ăsta a înțeles că muzica este mai mult decât ceva care să-ți gâdile frumos urechea. Poate fi și o inspirație pentru românii asistați social, care votează, eventual, cu PSD, să renunțe să mai întindă mâna.

Mai mișto e că, uite, Mihăiță își face adepți, vezi comentariul de mai jos. Mai nasol e că, dacă vezi și clipul, nu ești sigur că e genul de afacere la care te-ai înhăma. Că mâna de lucru e scumpă, poartă mini și sandale cu platformă.

Este același tip care te-a asigurat că nu și-a cumpărat valoarea, ci s-a născut cu ea, numai că acum îi dă dreptate și Wilson. Și cu toate că piesa aia m-a făcut să cred că omul a atins apogeul în viață și a făcut-o pe drept, iată că Sorinel mai are de muncă, dar e mișto că nu dă înapoi.

Omul a ajuns la un nivel la care numără banii cu lopata, dar nu se culcă pe-o ureche. Știe că se poate mai mult, știe că poate fi Abramovich (sau poate doar un Țiriac).

Sorinel e motivat, dar, vezi tu, în lumea lui nu-i la fel de ușor ca-n a ta. Tu n-ai atâția care vor să te facă, ba chiar primești încurajări să te ridici. În special de la proprietar, când rămâi în urmă cu chiria.

Îți cer scuze, îți dau una care e atât de cunoscută. Vine însă vara și marea o să facă și ea valuri pe ritmurile astea la o cârciumă unde totul e la un supra supra preț. Altfel, în melodie, ideea e cam așa: nu mai fi sclav și nu mai merge an de an la Eforie Nord!

Muncește, fă bani și gustă și tu din viață, ca bogații! Sau măcar ca băieții ăștia din clipul lui Salam, ăla care a rupt în 2013 la numărul de vizualizări pe YouTube. Bine, versul ăla cu viață de magnat nu m-a convins prea tare, că m-așteptam să dau click pe clip și să văd imagini chiar de-acolo, din Saint Tropez.

În schimb, văd o adunătură de băieți cu instrumente și pe Loredana Chivu, undeva într-un spațiu închis. Nici eu nu știu cine-i tipa asta, dar ăștia au descris-o ca fiind importantă.

P.S.: dacă nu te-ai prins de unele ironii din acest articol și de tonul general, îmi pare rău, nu e vina mea că iei totul prea personal.