Am întrebat studenți la Drept cum își văd viitorul după schimbările legilor Justiției

Unde sunt studenții, s-au întrebat mulți pe parcursul protestelor din ultimele luni. Nu că nu ar fi fost studenți la proteste, ci pentru că nu s-a văzut nimic organizat din partea asociațiilor care-i reprezintă. După magistrați, iată că acum câteva zile chiar studenții de la Drept au ieșit să protesteze față de modificările legilor Justiției.

Mă tot întrebam cum văd ei toate schimbările astea, dacă simt că le afectează viitoarea carieră sau dacă intră în contradicție cu motivele pentru care au dat la Drept. Așa că i-am întrebat pe câțiva dintre ei despre ce înseamnă să se schimbe atât de radical regulile jocului pe parcurs.

VICE: Ți se pare că este afectată independența justiției odată cu aceste schimbări?
Mihai Beșliu: Justiția e un concept ce pare a fi simplu și ușor de înțeles pentru oricine, nu? Nu chiar, însă, suntem aproape în 2018 și cred că acum mai mult ca oricând românii sunt puși în fața unor schimbări legislative pe care, chiar și fără cunoștințe juridice, le înțeleg ca fiind periculoase pentru un sistem ce se dorește a fi democratic și pe aceeași linie cu restul Europei.

Cred că în momentul în care legea e transformată de către cei în putere să o transforme, din motive ce servesc unor interese private, acelea de a salva o mână de oameni aflați în funcții de conducere, independența devine o idee și atât. I se fură statutul de realitate și se transformă într-o ficțiune, lucru care nu doar că știrbește statul de drept și ia în râs Revoluția din '89 și pe toți cei care cred într-o reală democrație. Dar, mai mult decât atât, îi pune pe cei învestiți cu aplicarea legii în situația de a aplica o lege injustă, inoportună și le închide calea spre a afla adevărul și a-i pedepsi sau aduce în fața justiției pe cei vinovați de încălcarea ei.

Crezi că sunt justificate mișcările de protest? Ai participat?
Încă de anul trecut, când mișcarea de protest a luat o amploare incredibilă, mi-am dat seama că românii sunt oameni cu spirit civic. Și anul trecut, și anul acesta, am participat la mișcările de protest fiindcă o văd ca pe o datorie față de viitorul țării și cred că e unul dintre cele mai bune moduri de a arăta că suntem uniți și că ne aflăm pe aceeași linie cu statele mai avansate politic și legislativ.

Modificările vin într-un context în care șefii puterii nu mai au alte opțiuni pentru a scăpa de consecințele propriilor acțiuni și fac ceva ce ar echivala cu mutarea trecerii de pietoni puțin mai la dreapta de către autorități în momentul în care un organ al respectivei autorități calcă un pieton care traversa regulamentar, scoțându-l astfel pe acesta în afara legii.

VICE: Cum vezi activitatea ta viitoare într-un sistem juridic ca cel care se creionează acum?
Mihaela: Nu știu dacă este ceva mai frumos decât imaginea unor tineri animați de un ideal și sunt fericită să fiu unul dintre ei. Denigrarea imaginii justiției în decursul ultimilor ani nu ne-a descurajat. Cred în generația mea foarte mult, faptul că nu ne-am abătut de la drumul nostru și insistăm în crezul că această este cariera cea mai potrivită pentru noi poate fi chiar un exemplu de curaj. Mă aflu printre cei care aspiră la o carieră în magistratură, am aproape de mine exemple de verticalitate și moralitate, și nu voi lăsa să-mi fie umbrită activitatea mea viitoare în acest sistem de unele dezechilibre, sper, temporare.

Cum vezi statutul magistratului în noua lumină?
Cred că ținta este o intimidare a magistraților. Noile prevederi aduc atingere libertății magistraților de a-și exercita liber atribuțiile profesionale, se încearcă o extindere a granițelor responsabilității pe care un magistrat le are în raport cu hotărârea pronunțată. Nu pot fi oferite certitudini absolute în ceea ce privește sentința, ar trebui să plecăm în acest caz de la premisa că judecătorii ar trebui să fie prezenți fizic în momentul comiterii infracțiunilor și nici atunci nu am putea fi siguri că aceștia dețin adevărul absolut. Pentru a contesta o hotărâre există căile de atac. Magistratul are obligația de a ține cont de toate mijloacele de probă ce îi sunt puse la dispoziție și de a-și exercita funcția cu bună-credința, el nu trebuie să își exercite funcția cu teamă că în orice moment libertatea i-ar putea fi pusă în pericol.

Care crezi că vor fi consecințele principale ale acestor legi pentru cei din sistemul de justiție? Dar pentru omul de rând?
Cred că efectele sunt adevărate amenințări la adresa valorilor consacrate, cum este, spre exemplu, libertatea de exprimare. Dreptul la imagine al unor persoane anchetate trebuie avut în vedere, însă acesta, în raport cu dreptul populației de a fi informată, nu trebuie să prevaleze.

Un alt efect ar putea fi amenințarea siguranței publice deoarece vor putea fi folosite în instanță probe audio-video ce privesc propria persoană. Acesta este un subiect controversat, cred că au existat posibile abuzuri ce au condus la anchetarea unor persoane, utilizându-se înregistrări ce reprezentau înscenări, nu adevărate situații de fapt. Dorința de a se elimina această imperfecțiune a condus în cadrul actualului proiect legislativ la o situație nedorită. Parchetul de pe lângă ÎCCJ a oferit un punct de vedere elocvent și îngrijorător cu privire la riscul excluderii înregistrărilor audio-video din rândul probelor permise aducând în prim-plan situații din jurisprudență în cazul cărora absența acestor înregistrări ar fi făcut imposibilă condamnarea infractorilor.

VICE: Ce părere ai despre modificările propuse pentru legile justiției?
Sorin: Vreau să precizez că fiindcă nu am o experiență amplă în domeniul dreptului, trebuie să rămân rezervat asupra anumitor probleme legate de modificările în discuție. Părerile sunt împărțite în ceea ce privește modificările Legilor Justiției și între juriști. Totuși, opinia generală asupra amendamentelor Codului Penal și Codului de Procedură Penală este clară.

Din câte informații deții până acum, cum ți se par totuși aceste schimbări?
Modificarea legilor justiției a fost dorită de către magistrați. Nu au venit ca o surpriză. Ceea ce surprinde este modul în care aceste modificări sunt făcute, vicios, cu amendamente ce nu își iau locul, împreună cu amendamentele care se doresc a fi aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală. Într-adevăr, dacă analizăm și comunicatul făcut de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 14 decembrie și motivele protestelor magistraților putem vedea că, deși părerile au fost împărțite, modificările în discuție pot aduce atingere grav independenței justiției.

Ce te-a făcut să te înscrii la drept?
Este un clișeu pentru studenții de la drept, dar ce m-a făcut să mă înscriu la această facultate a fost dragostea pentru dreptate. Mereu am fost numit „Avocatul Poporului” pentru că nu puteam să suport faptul că cineva este acuzat pe nedrept. Doresc să mă implic cât mai mult și să ajut la protejarea a ceea ce înseamnă dreptate.

Cum vezi activitatea ta viitoare într-un sistem juridic ca cel care se creionează acum?
Cât privește viitorul, nu pot decât să sper și să lucrez împreună cu ceilalți pentru a fi viitori juriști corecți, etici, care vor cu adevărat să înfăptuiască justiția. Deocamdată, dacă totul va continua pe această linie (mă refer în special la modificările propuse pentru Codul Penal și Codul de Procedură Penală), mi-e teamă că eu și mulți alții vom fi condamnați să ne desfășurăm activitatea defectuos.

Totuși, rămân optimist: viitorul va fi unul bun. Văd prea mulți oameni pasionați în jurul meu care doresc cu înverșunare să existe un sistem juridic bine dezvoltat în care să se facă pe deplin dreptate.

VICE: Ce părere ai despre modificările propuse pentru legile justiției?
Raul: Recunosc că nu am urmărit aceste jocuri politice mascate până când am avut oportunitatea de a răspunde la întrebările voastre. E aceeași generație politică care caută favoritisme constante pentru ea însăși, însă, de data asta, cu deosebit elan, sub forma modificărilor legislative. Prin modificările aduse se taie creanga de sub picioare tinerilor absolvenți ai facultăților de drept, tineri care au crescut și vor promova ideea de justiție. Dar se încurajează generațiile anterioare, care, din păcate, se identifică cu o masă mare de magistrați care au înfăptuit justiția mai mult pentru interese particulare decât pentru binele social. Desigur, există și excepții. Aspectele astea însă nu se discută în presă.

Crezi că sunt justificate mișcările de protest împotriva acestor modificări? Ai participat?
Dacă este să mă raportez strict la generațiile tinere de magistrați și viitori absolvenți ai facultăților de drept, da, cred că sunt mai mult decât justificate. În rest, multă lume nu înțelege exact impactul provocat de aceste modificări, însă asta este din nou o problemă a legiuitorului român, anume faptul că nu reușește să adopte legi clare, care să poată fi înțelese de fiecare om de rând. Îmi pare rău că nu am avut ocazia să particip, aș fi privit-o că pe o experiență interesantă și pe această cale vreau să spun că din ce am văzut la televizor, apreciez modul în care oamenii s-au organizat. Bravo!

Ce te-a făcut să te înscrii la drept? Cum vezi activitatea ta viitoare într-un sistem juridic ca cel care se creionează acum?
Dintotdeauna mi-a plăcut ideea de justiție, de a da fiecăruia ce i se cuvine, de a apăra oamenii. Am plecat de la motive puerile, încă din clasele primare eram apărătorul colegilor care erau neîndreptățiți sau intrau în conflicte cu profesorii. Când stau să mă gândesc acum, nu a fost un motiv foarte bun, însă, iată-mă aici. Nu pot să îmi imaginez viitoarea activitate juridică într-un sistem ca cel care se creionează în zilele noastre, deoarece am convingerea că generațiile viitoare vor produce o puternică și benefică revoluție în ceea ce privește sistemul juridic.