De ce a început PSD fix acum lupta pentru Roșia Montană și ce șanse are să câștige

Anunțul premierului Mihai Tudose că intenționează să retragă dosarul Roșia Montană de la UNESCO a reaprins dezbaterea în societatea civilă referitoare la controversatul contract dintre statul român și compania Gabriel Resources. Românii se pregătesc, în seara asta, să iasă din nou în stradă, după patru ani de la cele mai mari proteste din istoria postdecembristă a țării.

Întâmplător sau nu, premierul a făcut aceste declarații înainte ca experții internaționali ICOMOS, însărcinați să evalueze dosarul pentru UNESCO, să vină în România ca să viziteze acele locuri. Potrivit calendarului anunțat de către fostul ministrul al Culturii, Corina Șuteu (cea care s-a și ocupat de depunerea acestui dosar), și a surselor mele, acești experți vor vizita Roșia Montană la sfârșitul lunii septembrie.

Experții respectivi vor urmări două obiective în acea vizită de lucru: pe de o parte, vor evalua consistența dosarului realizat de Institutul Național al Patrimoniului și, de pe altă parte, vor să afle dacă administrația locală și comunitatea din Roșia sunt în stare să dezvolte proiecte durabile în zona respectivă.

Dacă evaluatorii vor da un aviz pozitiv dosarului, atunci anul viitor, în luna iulie, Comitetul Patrimoniului Cultural va decide dacă situl Roșia Montană va intra pe listele UNESCO. Sursele mele mi-au mai spus că decidenții politici au dreptul până în primăvară să ceară retragerea dosarului, dar nu s-a întâmplat nimic până acum.

„Dosarul este foarte bun, iar calendarul se respectă", mi-au explicat sursele. De ce e așa de important ca dosarul să fie realizat profesionist? Pentru că România a înregistrat recent un eșec rușinos în privința dosarului referitor la Ansamblul Brâncuși. Din cauza unor erori și a unei prezentări amatoriste, UNESCO a respins acel dosar, în ciuda faptului că artistul român este cunoscut și apreciat în Franța.

Din păcate, administația locală din Roșia Montană nu a realizat investiții în zonă, pentru a putea convinge experții ICOMOS de potențialul său turistic. Sora primarului de la Roșia Montană, Eugen Furdui, ar fi primit bani de la compania minieră Roșia Montană Gold Corporation, conform unei anchete RISE Project din 2013, deci probabil că d-aia nu se implică prea tare.

Includerea Roșiei Montană în UNESCO va bloca pentru totdeauna posibilitatea unei exploatări cu cianuri în acea zonă.

În prezent, România are șase poziții culturale și o poziție naturală în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Centrul istoric al Sighișoarei, Bisericile de lemn din Maramureș și Delta Dunării. Un scor mic, prin comparație cu țările din jur, Polonia deține 14, Cehia 12, Grecia 17, pe primul loc fiind Italia, cu 50 situri și cu alte 41 pe lista de așteptare.

Orice țară poate face anual două propuneri la UNESCO. Performanța ambasadorilor români la UNESCO a fost slabă în ultimele mandate. Fostul ambasador, Nicolae Manolescu, în opt ani de zile, a reușit să înscrie un singur proiect cultural pe lista de aşteptare UNESCO: „Satele vechi Holloko, Rimetea şi împrejurimile (2012)". Motivul este acela că Holloko se află încă din anul 1987 pe lista World Heritage List Unesco.

Actualmente, Adrian Cioroianu este noul ambasador, dar contactat telefonic a refuzat să ofere informații despre dosarul Roșia Montană, invocând motive de sănătate.

Gabriel Resources a dat statul român în judecată la o curte internațională de arbitraj (ICSID) în care cere daune de 4,4 miliarde pentru pierderile pe care susține ca le-a suferit în urma nedemarării proiectului exploatării aurifere de la Roșia Montană.

Tudose nu crede că România va pierde procesul cu compania canadiană, însă a criticat dur decizia Guvernului Cioloș care a depus la sfârșit de mandat dosarul la UNESCO. Pe de altă parte, sursele mele mi-au explicat că oricând acest proces se poate stinge, dacă cele două părți ajung la o înțelegere.

Pe lângă scandalul legat de dosarul UNESCO, un alt indiciu că Guvernul Tudose ar dori, de fapt, să reînceapă proiectul minier Roșia Montană este un proiect de lege redactat pe 12 iunie chiar de ministerul Economiei, condus la acea vreme de Mihai Tudose.

Inițiatorii proiectului doresc introducerea unui articol prin care să clasifice anumite zăcăminte ca fiind de importanță publică. Dacă sunt de importanță publică, asta ar înseamna că acele resurse naturale sunt de interes național sau de „utilitate publică", iar exploatarea acelor zăcăminte se va face și mai ușor.

Potrivit dezvăluirilor de pe site-ul sorinamatei.ro, compania Gabriel Resources Ltd. a plătit 1,8 milioane de dolari pentru activități de lobby în Congresul SUA, pentru promovarea intereselor miniere ale companiei în România.

În plus, unul dintre acționarii companiei este Beny Steinmetz, un om de afaceri foarte influent, care are probleme cu legea inclusiv în România, în dosarul retrocedării unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, în care este implicat şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.