Tot ce-am învățat din interviul termonuclear de penibil cu Sebastian Ghiță

Probabil ai văzut deja interviul BOMBĂ cu Sebastian Ghiță, difuzat aseară pe patru televiziuni: B1 TV, România TV, Antena 3 și TVR 1. Faptul că primele trei au ales să facă asta n-a surprins pe nimeni, știam deja ce hram poartă fiecare. Însă, mulți s-au arătat revoltați și oarecum surprinși de hotărârea televiziunii publice de a participa la acest „festival al infractorilor disperați”. Eu nu m-am numărat printre revoltați, pentru că, să fim serioși, TVR nu e, n-a fost și nici nu va fi vreodată un BBC al României, ci un simplu instrument de propagandă a cărui agendă variază în funcție de ce partid ajunge la putere.

Dar revin la interviu. S-a făcut multă zarvă pe seama lui, mulți aplaudaci ai penalilor așteptându-se ca Sebastian Ghiță să-i dea lovitura de grație Codruței Kovesi. Poate printr-o poză compromițătoare, o filmare sau o nouă înregistrare audio în care șefa DNA spune vrute și nevrute. Din nefericire, interviul s-a dovedit teribil de plictisitor și n-a dezvăluit nimic nou. Au fost reluate aceleași informații făcute publice în urmă cu un an, iar, la final, Ghiță i-a arătat lui Ion Cristoiu o poză de pe telefonul personal care, chipurile, dovedește că LCK a fost oaspete în casa patronului RTV. N-a vrut s-o arate și publicului, mergem pe încredere. Dacă Ion Cristoiu spune că poza dovedește ce era de dovedit, așa trebuie să fie!

Videos by VICE

În rest, dacă aseară ai fost ocupat cu viața, iată cum s-a desfășurat întregul circ:

Cristoiu începe interviul timid, apoi lansează o rafală de lingușeli

Cel mai important eveniment gazetăresc al deceniului începe simplu, ca un interviu de televiziune din provincie. Cristoiu citește de pe foi, ca un jurnalist începător, nesigur pe el, copleșit de spaima că partenerul de discuție îi va pune la îndoială pregătirea și experiența. Compensează timiditatea și lipsa de carismă prin exprimări bombastice: „În 20 decembrie 2016 opinia publică era ZGUDUITĂ”, „nu trec nici opt zile și EXPLODEAZĂ o nouă BOMBĂ”, „DEZVĂLUIRI ZGUDUITOARE despre statul paralel” și „ATOTPUTERNICUL Florian Coldea e trecut în rezervă”.

Încet, dar sigur, Cristoiu prinde curaj. Îi bate obrazul lui Ghiță că n-a mai zis nimic după seria de înregistrări difuzate la începutul anului trecut. Milionarul fugar a promis că vine cu probe, dar ne-a lăsat cu ochii-n soare. La vremea respectivă, Cristoiu a scris multe articole pe tema asta, considerând că Sebi a făcut „dezvăluiri cruciale în bătălia pe o care o duc forțele sănătoase din România împotriva dictaturii sergenților mesianici”. Așadar, fiind stârnit și curios, s-a bucurat că Evenimentul Zilei i-a plătit drumul până la Belgrad, ca să stea la taclale cu un infractor fugar.

Înainte de a intra în pâine cu interviul, Cristoiu se lansează într-o rafală de măguliri duioase la adresa lui Sebastian Ghiță.

„Mă bucur că arătați bine, domnule Ghiță!”

„Ați slăbit, arătați tânăr!”

„Nu o spun doar din politețe, dar mă bucur că nu v-ați schimbat deloc, sunteți vesel, optimist, nu păreți deloc un fugar!”

Ghiță nu mai e bărbatul neîngrijit, cu barbă, de anul trecut, remarcă Ion Cristoiu cu înțelepciune. E obsedat de barba aia, discută cam un minut despre ea. De ce s-a lăsat fotografiat în halul acela? Era sub acoperire sau ce, continuă Cristoiu să-l interogheze.

„Eram fugit, eram plecat și, uneori, pentru a nu fi recunoscut, te ajută o schimbare”, răspunde Ghiță ușor exasperat.

De ce a părăsit Ghiță țara?

Totuși, de ce a fugit? De teamă, îi mărturisește Ghiță lui Cristoiu. Procurorul Portocală îi pregătise deja o celulă și pusese bătăuși acolo, să-l „ardă”, eventual să-l calce cu mașina. În condițiile astea, simțind că viața sa este în pericol, a trebuit să fugă, n-a avut de ales! A încercat să-i convingă pe cei de la București că Negulescu e în stare de toate relele Pământului, dar n-a vrut nimeni să-l asculte. Sad reactions only.

Cristoiu nu crede că un afacerist și un politician de anvergura lui Ghiță a fugit din atâta lucru, de frica unui singur om.

„Lăsați-l pe Portocală, să nu facem din el un fel de Mihai Viteazul.”

În opinia celebrului gazetar, „o întreagă mașinărie” se năpustise asupra magnatului român. Portocală era doar o rotiță. Replica lui Ghiță e mai cumpătată decât m-aș fi așteptat. Nu vrea să alimenteze ideea că „un stat întreg, instituții întregi omoară cariere, distrug familii și sunt neatenți cu drepturile oamenilor”. Negulescu e un caz excepțional, un om care „exagerează”, iar Ghiță a considerat că e dreptul său de a se feri de procurorul prahovean.

Odată deslușit motivul fugii, Cristoiu trece la lămurirea unor detalii cu adevărat importante. De ce a difuzat înregistrarea abia după zece zile de la fuga sa? Cum le-a trimis? Pe ce suport? S-a filmat singur? S-a văzut la televizor? De ce sunt doar opt episoade, de ce nu șase sau zece? Ce a vrut să obțină cu acest serial? Și, foarte important: de ce s-a oprit după ce Coldea a fost înlăturat?

Ghiță spune că scopul întregii operațiuni nu a fost neapărat de a îl înlătura pe Coldea, ci de a ridica niște semne de întrebare. A sperat că se vor activa anumite mecanisme interne de verificare și, iată, acest lucru s-a întâmplat deja prin anchetele vestitelor comisii parlamentare, semn că „mecanismele democratice încep să funcționeze”.



Știe de ce Kovesi n-a avut aceeași soartă ca fostul director adjunct al SRi, dar nu vrea să îți spună:

„Eu îi cunosc bine pe acești doi oameni, știu cine sunt în România, știu cu ce ambasade au lucrat, cu ce servicii străine au lucrat, știu ce sprijin puternic au și știu de ce nu pleacă Kovesi astăzi. Dar nu e treaba mea, astea sunt chestiuni pe care trebuie să le facă șeful SRI, președintele, șefii celor două camere, comisiile din parlament.”

Cum a ajuns Ghiță să se învârtă în cele mai înalte cercuri

Urmează o discuție „de siguranță națională”. Cristoiu e curios cum a reușit Ghiță să facă softuri pentru diverse instituții, cum de a avut statul român încredere tocmai în el. Ghiță pretinde că a câștigat toate contractele corect, prin participare la licitații, și nu înțelege de ce i se tot bate obrazul că a făcut afaceri cu statul.

În opinia lui, aceste reproșuri vin pe fondul unei discriminări tot mai intense a capitalului românesc:

„Oameni din instituții de forță pe care-i respect și-au dat seama de această chestiune, spre deosebire de generalii mai tineri, care au zis, lasă dom’le, îi arestăm. Acei oameni dinaintea generației de azi au gândit că e bine totuși ca softurile/firmele să aibă și o componentă locală.”

În plus, încrederea statului în Ghiță s-a construit în timp:

„Eu am terminat liceul în 97, am mers la facultate și imediat am încercat să-mi găsesc de lucru cu firma în București. Să nu vă gândiți că în București te așteaptă directori, generali cu mâna întinsă – haideți să-ți dăm contracte, nepoțelule. Te înscrii la o licitație, o pierzi, apoi afli de ce ai pierdut-o.”

Cristoiu, gazetar cu experiență, nu înghite gălușca și insinuează că Ghiță tre’ să fi fost ofițer acoperit din moment de statul român i-a acordat contracte pe bandă rulantă. Magnatul fugar îi dă o replică înțeleaptă: „Poți să fii om de încredere al SRI fără să fii ofițer acoperit, nu poți să așterni o pătură mare peste România și să-i acoperi pe toți”.

E întrebat și dacă a fugit în Belgrad ca să vândă secrete serviciilor străine, dar Ghiță îi arată că putea să facă și asta și din România, dacă era cazul. Bine de știut.

Ce s-a întâmplat în noaptea în care a fugit

Spre finalul interviului, Cristoiu revine puțin la motivul fugii lui Ghiță. După cum bine știm, cu o seară înainte de a dispărea, magnatul a participat la o ultimă sindrofie SRI. A vrut să se uite pentru ultima oară în ochii lui Florian Coldea, pe care mult timp l-a considerat prieten. De-a lungul anilor, îi tot semnalase că situația a devenit prea agresivă, prea apăsătoare, că prea se „inventează hoții de dragul dosarelor”. Coldea a zâmbit condescendent. De fapt, toți au fost condescendenți în seara aceea fatidică. Prieteni vechi din comisie îl trăgeau de ureche și îl mângâiau pe cap, ca pe un copil nătâng ce nu știe ce-l așteaptă. Dar el știa deja, așa c-a fugit.

„A fost o senzație foarte urâtă, să-ți fie frică pentru viața ta nu e plăcut. Mă compătimea toată lumea. M-a îngrijorat situația, pentru că te aștepți să găsești oameni care să apere cetățenii, nu doar o dorință solidă să-l vezi pe celălalt mort.”

Relația pe care a avut-o cu Kovesi e tratată foarte superficial. Sunt trecute-n revistă dezvăluirile de anul trecut, cu petrecerile de la Vila Sinaia și cântecele celebre pe care le-ar fi fredonat doamna de fier a DNA-ului. Cristoiu cere probe. O filmare, o poză, orice. Ghiță se fofilează. Dacă Iohannis a decis s-o păstreze în funcție, de ce ar provoca tocmai el căderea sau menținerea lui Kovesi? Cristoiu insistă, vrea poza. I-o arată, dar doar lui, după care interviul se întrerupe brusc, cu un cliffhanger demn de Prison Break.

Aparent, urmarea va fi difuzată astăzi, la aceeași oră. Cert e că prestația celor doi de aseară a fost atât de lamentabilă încât Exatlon, noua obsesie a românilor de la Kanal D, a făcut rating mai mare decât toate cele patru televiziuni la un loc, în ciuda overhype-ului. Poate e un semn că cetele de propagandiști PSD-iști ar trebui să schimbe placa, dezvăluirile BOMBĂ despre Statul Paralel devin tot mai neinteresante.

https://www.facebook.com/viceromania/