În America, plăţile cu cardul sunt la ordinea zilei. Cei mai mulţi iau salariul pe card. Cardurile, PayPal şi criptomoneda conduc vieţile şi conturile bancare. Avantajele diverselor sisteme de plată fără numerar ne-au făcut viaţa de zi cu zi mai uşoară şi mai bună.Desigur, lucrurile nu stau aşa peste tot în lume. Cu siguranţă nu în Afganistan.E ţara în care a avut loc cel mai lung război pe care l-a dus vreodată America, dar SUA a cheltuit mai mult timp, energie şi bani încercând să reconstruiască Afganistanul decât s-a bătut cu talibanii. Contribuabilii americani trimit miliarde de dolari la Kabul în fiecare an şi, în fiecare an, miliarde de dolari dispar în buzunarele oficialilor guvernului afgan. Sistemele de plată electronice ar ajuta mult la rezolvarea problemei.
Publicitate
Fix asta a vrut să facă Agenţia Americană pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Agenţia s-a gândit că dacă i-ar convinge pe oficialii din zonele cele mai afectate de corupţie, cum ar fi agenţii vamali şi grănicerii, să folosească plăţi electronice, atunci s-ar diminua sumele de bani pe care aceştia le bagă în buzunar zilnic.Otrăviți de goana de aur din Columbia
Din 2009 şi până în 2017, USAID a cheltuit 160 de milioane de dolari şi a făcut parteneriate cu companii americane de tehnologie pentru a implementa plăţile electronice în Afganistan, potrivit unui nou raport al Inspectoratului General pentru Reconstrucţia Afganistanului (SIGAR). Scopul programului era instruirea agenţilor vamali în utilizarea noilor metode, iar până în 2017, 75% din tranzacţiile vamale urmau să se desfăşoare prin mijloace electronice.
Potrivit raportului SIGAR, mai puţin de 1% din tranzacţiile acestea se desfăşoară la ora actuală prin mijloace electronice. Iar agenţii vamali sunt împotriva acestui sistem. „E un proces de durată şi ineficient şi de aia oamenii nu folosesc metoda asta de plată", le-a zis agenţilor SIGAR un agent vamal afgan.Agenţii din toată ţara spun aceeaşi poezie: plata în numerar e mai rapidă, mai eficientă, numerarul e rege. Adevărul nerostit e că numerarul se bagă mai uşor în buzunar şi e mai ieftin aşa pentru toată lumea. Doar nu plăteşti impozite pe tranzacţii neraportate.
Anual, taxele vamale colectate la graniţă reprezintă o treime până la jumătate din veniturile de la Kabul. Potrivit rapoartelor SUA, aproximativ jumătate din banii plătiţi agenţilor vamali ajung în buzunarele acestora, în altă parte, sau se pierd, iar oficialii de la Kabul încasează circa două miliarde de dolari din impozite şi patru miliarde de dolari ca mită în fiecare an. Oficialii afgani câştigă din mită de două ori mai mult decât adună statul din impozite.Cu o cultură a corupţiei atât de adânc înrădăcinată, e clar de ce ideea plăţilor electronice era sortită eşecului de la bun început. Se vede până şi în structura sistemului bancar afgan că ideea era sortită eşecului.„O altă provocare e regimul afgan de reglementare, care încurajează vădit folosirea sistemului de plată prin numerar de către persoanele corupte care beneficiază de pe urma controalelor lejere", mai arată raportul SIGAR. Practic, agenţii vamali şi comercianţii câştigă mai mult dacă nu folosesc sistemele electronice, care sunt monitorizate atent.
Există două sisteme bancare diferite în Afganistan: băncile comerciale şi banca centrală. Depozitele în numerar şi cele electronice ale băncilor centrale sunt monitorizate şi impozitate la greu. Orice depozit mai mare de cinci milioane de afgani (circa 7 328 de dolari americani) e semnalat imediat şi investigat. Dar, ce să vezi? Pentru depozitele în numerar ţinute la banca centrală, condusă de guvern, nu există astfel de restricţii.
Publicitate
Agenţii vamali o duc binişor spumuind din tranzacţiile în numerar şi n-au niciun interes să-i oblige pe comercianţi să plătească electronic. Chemonics, firma care a instalat sistemul şi a promis guvernului de la Washington că-i va convinge pe afgani să-l folosească, a anticipat un grad de implementare de 75% în trei ani.Când SIGAR a cerut companiei Chemonics să explice cum a stabilit acest procentaj uriaş, reprezentanţii acesteia au ridicat din umeri. „Nu ştiu cum s-a ajuns la acea cifră", a spus un oficial al companiei. Chemonics va păstra zecile de milioane de dolari din banii contribuabililor americani, bani pe care i-a solicitat să implementeze un sistem pe care nu-l foloseşte nimeni. Compania nu a răspuns cererii VICE de a comenta situaţia până la ora publicării acestui material.„E un demers uriaş", a comentat USAID când a primit informaţiile de la SIGAR. „Atingerea unei creşteri de până la [75%] din venituri colectate prin mijloace electronice depăşeşte interesul realizabil [al oficialilor vamali afgani]."În Afganistan, banii gheaţă sunt cea mai tare criptomonedă, cum ar veni. Nu sunt monitorizaţi de autorităţi, nu apar în declaraţiile de impozit şi poţi să-ţi cumperi orice pofteşti cu ei.
