Publicitate
Afara din tara

Jurnal de salariu: Am 27 de ani și e mai ieftin să fiu imigrant în Oslo decât român în România

Nu merg cu Uber-ul, nu prea beau în oraș și nici nu prea mănânc p-afară. Viața în Oslo poate fi ieftină dacă îți știi prioritățile.

de Norbert Matei
27 Februarie 2019, 1:03pm

Autorul, într-un moment de profunzime. Foto via arhiva lui personală

În rubrica „Afară din țară” discutăm periodic despre ce înseamnă să te muți, ca român, în diferite colțuri ale lumii. Poți vedea mai multe articole din această rubrică, dacă te abonezi aici.

Cine sunt?

Sunt unul dintre oamenii ăia care s-au născut în Botoșani și din punctul ăla au fugit toată viața de el, oricât de departe și de tare au putut.

Taică-miu a fost electrician înainte de Revoluție. În anii 90, după ce a muncit o vreme prin Kuwait și a văzut că în lumea nouă munca e la fel de dură ca sub seceră și ciocan, a intrat în ordinul bișnițarilor. În același timp, mama lucra la stat și stătea acasă cu mine când putea, încercând pe cât posibil să mă învețe că-i mai bine să trăiești cinstit.

La terminarea liceului m-am mutat în București unde, după trei ani, am absolvit o facultate de top care - tobe, suspans - m-a pregătit pentru piața muncii din domeniul modei, în care pe atunci încă îmi doream să activez, cam tot atât cât ar fi făcut-o cineva care încearcă să-mi explice în zece pași cum e să break boundaries and make it big. Cu destul de mult noroc și cu un zâmbet tâmp de om care e gata să învețe orice, de la oricine, am reușit să aterizez pe un job de stilist și consilier de shopping. Am făcut asta vreo trei ani, timp în care am avut un venit mai mult decât decent - între șapte sute și nouă sute de euro pe lună - pentru cineva care locuiește în București și vrea să se și bucure de puținele lucrurile faine pe care le are orașul.

Mai mult de două sute de euro nu am cheltuit niciodată pe chirie, pentru că am stat mereu cu prietena mea, deci cheltuielile astea mari s-au împărțit mereu la doi. Prin urmare, după facultate, am avut în fiecare lună de București cam tot ce mi-am dorit.

Apoi au venit în avalanșă Colectiv, Hexi Pharma și OUG 13, care m-au făcut să mă gândesc serios la cum o să arate viitorul meu în România. Pe lângă asta, pentru că lucram cu mulți oameni cu vechime din industria modei românești, am ajuns să îmi dau seama cam care e prețul notorietății în domeniu: devii un om pur și simplu acru, prins într-un loop infinit de anxietăți, bârfe și răutăți. Iar ăia care nu sunt așa sunt aceiași care au avut destui bani „de acasă” cât să se mențină în alte cercuri și prin urmare mult mai relaxați. Desigur, există și excepții. La urma urmei și în mafie există oameni de pus pe rană.

Așa am ajuns să-mi fac bagajele și să plec.

Ce job am? Om de serviciu la un hotel de trei stele - sau „executive janitor”, cum îmi place să le spun oamenilor îngrijorați de noua mea poziție în societate - și scriitor freelancer - dar asta nu produce încă bani, plus încă vreo două joburi ocazionale de ospătar prin alte locuri.
Câți ani am? 27
Unde locuiesc? Oslo
Ce salariu am? Minimum pe economie pentru branșa mea, adică undeva între 14 000 și 16 000 de coroane norvegiene pe lună (6 818 lei - 7 792 lei), în funcție de câte ore lucrez.

Cheltuieli lunare

Curent, apă, căldură, internet: incluse în chirie
Chirie: 3 650 de coroane pe lună (1 777 de lei ) - asta fiind jumătate din chiria pe care o plătesc împreună cu prietena mea.
Abonament telefon: 400 de coroane (194 de lei)
Abonament transport în comun: 750 de coroane (365 de lei)
Cumpărături lunare de la piață/supermarket: 2 000 de coroane (974 de lei). Aici, din nou, e vorba doar de jumătatea mea din cheltuielile pentru mâncare. Dar, chiar și dacă aș fi pe cont propriu, nu m-ar ajunge mai mult de 3 000 de coroane (1 461 de lei) listele de cumpărături în care intră lucrurile de bază ca legume, fructe, orez, paste, produse de curățat.
Prânzul la job: 300 de coroane (146 lei)
Țigări/alcool: sunt caz special pentru că fumez foarte puțin - de regulă un pachet îmi ajunge cam o săptămână, uneori chiar două, deci două cartușe aduse din România mă țin cum îl ține apa pe cactus în deșert. O să adaug totuși mofturile, care chiar dacă nu sunt dese, sunt importante și foarte enjoyable. Deci 700 de coroane (340 lei) o cutie cu patru țigări de foi Davidoff Nicaragua și cam 500 de coroane (243 lei), give or take, o sticlă de palincă irlandeză Jameson.
Distracție pe Tidal, iCloud, Netflix, Grammarly: 500 de coroane (243 de lei)
Tuns: 300 de coroane (146 de lei)
Economii: în lunile ideale pun la ciorap cam 1 000 - 2 000 de coroane (487 lei – 974 lei), dar lunile ideale sunt rare pentru că băieții din Botoșani cheltuiesc mereu banii pe prostii.
+ Mastercard-ul din care pot să ciupesc până la 10 000 de coroane (4 870 lei) și să mă îndatorez măcar până pe la genunchi.

Înainte să trec mai departe e important să menționez că să trăiești în Oslo poate să fie ori foarte accesibil, ori foarte scump. Asta depinde doar de ce priorități ai și nicidecum de ce grad de foame ești dispus să faci. De exemplu, dacă ai copil automat vei avea nevoie de mai mulți bani sau va trebui să îți administrezi cheltuielile mult mai bine. Același lucru e valabil și pentru orice economii vrei să faci ca să-ți ridici o casă frumoasă în România sau ca să-ți plătești datoriile care te-au dat afară din țară după ce investițiile proaste sau statul te-a jupuit și de ultima bucată de piele. Pe lângă toate astea, e important să ții cont de lucrurile care te ajută să te simți om. Faptul că îmi permit să îmi cumpăr din când în când cărți m-a ajutat enorm să trec peste orice moment în care eram conștient de cât de mult s-a schimbat viața mea. La urma urmei, dacă nu simți că ai puțin control asupra modului în care trăiești, orice ar însemna asta pentru tine, nu prea ai nimic.

În altă ordine de idei, așa arată o săptămână de cheltuieli maxime pentru mine, care sunt aproape duble sau triple de cât consum în restul lunii.

Luni

06.00. Fac ochi și mă pregătesc de o nouă săptămână scandinavă. Nu se pune problema de vreun taxi pentru că infrastructură și chestii. Iau autobuzul până la cafeneaua în care scriu în fiecare dimineață și barista îmi administrează prima injecție cu espresso dublu. 33 de coroane (15 lei)

08.30. Iau micul dejun la job, care constă într-o chestie numită Thor's Hammer, adică un shot de espresso pe fundul unei căni mari și trei/patru părți cafea neagră de la filtru.

11.00. Iau prânzul la job, care ține de inspirația bucătarului din ziua respectivă, deci e ori mâncare hawaiiană, ori curcan cu cartofi în stil american, ori paste al ragu, ori o mulțime de alte chestii. 25 de coroane (12 lei)

16.30 Ies de la muncă și fac o plimbare, mă opresc într-o cafenea și mai scriu vreo două ore cu un chai latte cald. 53 de coroane (25 de lei)

18.30 Mă întâlnesc cu prietena mea și facem prima tură de cumpărături din săptămână.

În Oslo, ai cumva de ales între două categorii. Fie îți cumperi ce îți trebuie dintr-unul din lanțurile de supermarketuri norvegiene ca Rema1000, Kiwi sau Meny, unde două sacoșe cu legume, pâine, niște bere și alte lucruri care să te țină o săptămână te pot ajunge și la 700 de coroane (340 de lei).

Cealaltă opțiune e să îți faci cumpărăturile în magazinele deținute de imigranți și să pleci cu același număr de sacoșe pline, dar cheltuiești doar 500 de coroane (243 de lei). Bonusul aici e că magazinele astea mai au și produse românești de care poate îți e dor, plus o varietate mai mare de produse importate din tot orientul. Downside - magazinele astea nu comercializează alcool.

Marți

06.30. Dacă nu e nevoie de mine cu orice preț pentru o tură extra, marțea nu lucrez. Programul de scris începe la aceeași oră, cu același espresso dublu. 33 de coroane (15 lei)

12.30. Prânzul. Dacă e mișto afară, iau autobuzul și mă parchez într-o bucată de pădure, lângă fiord și beau un vin fiert de la termos lângă un sandviș cu pâine prăjită, ou și somon pe care mi l-am luat de acasă. Da, alcool la ora asta. Judge me.

14.00. Dacă încă mai sunt prin oraș și mi se face foame, devorez un pølse, care e practic același lucru ca un hot-dog, numai că are gust de carne. 25 de coroane (12 lei)

19.00. Mă văd cu niște prieteni la o bere sau două. 160 de coroane (77 de lei)

19.30. Parcă ar intra și un burger cu niște cartofi și maioneză. 250 de coroane (121 lei)

22.00. Plec acasă cu autobuzul. Uber-ul e mai degrabă o fiță aici.

pranz
Pranzul lui Norbert

Miercuri

06.30. Scris, espresso dublu. 33 de coroane (15 lei)

11.00. Prânzul la job. Supă cremă de ciuperci și niște clătite americane cu unt topit, sirop de arțar, la desert. 25 de coroane (12 lei)

16.30. Scris plus chai latte. 53 de coroane (25 de lei)

20.00. Sunt în drum spre casă și primesc SMS cu „N-ai ce căuta acasă fără Cola”, deci iau Cola la un litru (nu există sticle de doi litri), pentru că e frig și nu pot dormi afară. 40 de coroane (19 lei)

Joi

06.30. Scris și un espresso dublu. Știi deja rețeta mea de trezire. 33 de coroane (15 lei)

08.00 Uneori, joia, lucrez în bucătăria hotelului, deci am timp și de micul dejun ăla adevărat de la mama lui. Deci, scrambled eggs și salam bio, cu salată și o felie de pâine neagră unsă cu unt sărat. 25 de coroane (12 lei)

11.00. Prânzul la job. 25 de coroane (12 lei)

17.30 Eu și jumătatea n-avem chef de gătit, așa că mâncăm în oraș. Mâncarea thailandeză e ce trebuie în câteva locuri din Oslo, în sensul că e gustoasă și fresh, nu că e mâncare thailandeză pe bune. Orez prăjit cu ou, alune bean sprouts și creveți prăjiți. 240 de coroane (116 lei)

Vineri

06.30. Scris și espresso dublu. Aceleași 33 de coroane (15 lei)

11.00. Prânzul la job. 25 de coroane (12 lei)

17:30. Scris și chai latte. 53 de coroane (25 de lei)

19.00 Cumpărăturile pentru weekend, pentru că duminica e închis peste tot și nu e mișto să mori de foame, mai ales dacă ești mahmur duminică dimineața. 200 de coroane (97 de lei)

Sâmbătă

06.00 Scriu și beau espresso dublu. Moca de data asta, pentru că am strâns zece puncte pe cardul de fidelitate în timpul săptămânii. E momentul în care tai cam jumătate din ce-am scris la romanul ăsta care o să fie hit mai mare ca Suge-o, Ramona!.

09.00 În drum spre casă mă opresc și iau o pâine albă cu semințe. 30 de coroane (14 lei)

09.20 Intru în casă chiar când prietena mea se trezește, așa că luăm un mic dejun chill cu de toate, de la fasole și bacon până la avocado și brânză feta.

12.00. Ieșim în oraș pentru plimbarea de sâmbătă, care de fiecare dată se lasă cu spart de bani.

14.00 Intrăm într-un magazin cu ustensile de bucătărie unde sunt oprit înainte să îmi cumpăr setul de cuțite pentru brânză de care am nevoie foarte, foarte tare. Cheltuială evitată.

14.30 Alerg în librăria de peste drum să mă uit repede la ceva. La raftul de cărți în limba engleză e ofertă: trei cărți la preț de două. Mă aleg cu toate trei volume de proză scurtă din seria Dangerous Women, coordonată de George R.R. Martin și Gardner Dozois. Una dintre cărți are coperta puțin ruptă, așa că primesc și un discount de 10%. 340 de coroane (165 de lei)

16.00 Găsesc o tarabă cu viniluri și îmi aleg vreo patru, a câte 10-20 de coroane bucata (4-9 lei). Îmi amintesc că pickup-ul e încă acasă, în România, și mă mulțumesc doar cu un singur disc. Soundtrack-ul pentru The Big Lebowski. 40 de coroane (19 lei) – pentru că e încă în țipla din fabrică.

22.00 După ce ne încălzim cu niște bere acasă și pe la prieteni, debarcăm în forță într-un bar. Asta se întâmplă rar, cam o dată pe lună. Acum însă pleacă vreo cinci-șase beri plus câteva shot-uri. 1 000 coroane (487 de lei). Cam ăsta e minimum dacă vrei să simți că te-ai distrat ca-n Control, marți seara. Dacă ești animal, spargi și patru sute de euro. Dar să nu vorbim despre asta acum, că mă deprim.

02.00 Kebab la farfurie + cola. 140 de coroane (68 de lei)

Duminică

Doar Netflix and chill; nu ies din casă de data asta. Uneori mai mergem la câte o plimbare, dar e o zi fără cheltuieli majore. 1664 lei

Total: 3 414 de coroane (1 664 de lei)

Editor: Iulia Roșu

Tagged:
Features
Netflix
opinie
norvegia
espresso
salariu
imigrant