Publicitate
High Hui

De ce ai atât de multe coșmaruri într-o săptămână

Noutăți: mulți oameni nu simt mare lucru când consumă uleiuri canabinoide, efectele microdozajului și ce se întâmplă în creierele oamenilor care sunt traumatizați de coșmaruri.

de Shayla Love; translated by Ioana Pelehatăi
07 Martie 2019, 5:00am

Foto de Priscilla Du Preez / Unsplash

  

În fiecare săptămână, Tonic citește ce se mai întâmplă în lumea științei și îți aduce sub nas cele mai demente descoperiri. Mai jos le găsești pe cele mai noi:

Ăsta e creierul tău pe coșmaruri

Tulburarea de coșmar, numită și tulburare anxioasă onirică, e exact cum sună: când cineva e tulburat de vise frecvente, dureroase, efectele negative se revarsă în viața reală. Ce… coșmar. Dar ce predispune un om la așa ceva, în timp ce alții au vise fericite în continuu?

Într-un nou studiu publicat în NeuroImage: Clinical, cercetătorii au conchis că persoanele cu tulburare de coșmar au reacții mai puternice la senzațiile din propriile corpuri în timpul somnului REM (faza somnului în care dormi cel mai mult), ceea ce i-ar putea face pe majoritatea susceptibili la coșmaruri.

Lampros Perogamvros, psihiatru și cercetător în neuroștiințe la Universitatea din Geneva, alături de colegii săi, a folosit electroencefalograme ca să măsoare activitatea cerebrală a persoanelor cu coșmaruri și a celor care nu suferă de așa ceva, atât în somn cât și pe trezie. Au căutat ceva numit potențial evocat de ritmul cardiac, sau HEP, care reprezintă reacția creierului la bătăile inimii. Perogamvros îmi spune că reflectă interacțiunea dintre creier și corp, sau cât de mult ne simțim corpurile. Când te afli într-o stare de excitație emoțională puternică sau de stres, crește HEP-ul.

S-a mai teoretizat anterior că s-ar putea ca visele urâte să fie legate de excitația emoțională puternică, precum și o cantitate sporită de conștientizare senzorială, așa că s-au hotărât să măsoare HEP-ul în timpul somnului, ca să vadă dacă e cazul.

Au constatat că oamenii cu tulburare de coșmar au, de fapt, un HEP sporit și a fost înregistrat în general în secțiunile frontale ale creierului, asociate adeseori cu procesarea emoțională.

HEP-ul sporit a fost observat doar în timpul somnului REM, dar nu și în timpul etapei non-REM, sau când oamenii erau treji. În mod interesant, spune Perogamvros, au sesizat HEP-ul sporit chiar și atunci când au exclus pacienții care avuseseră un coșmar chiar în timpul studiului. Asta i-a făcut să creadă că nu coșmarurile provoacă sporirea HEP-ului, ci HEP-ul sporit e cel care face o persoană să fie mai predispusă la coșmaruri.

„Concluziile astea se coroborează cu ideea că, în esență, coșmarurile sunt vise care au loc în timpul somnului REM și sugerează că starea de excitație emoțională sporită din timpul somnului REM, măsurată prin HEP, e o tulburare fiziologică responsabilă de coșmarurile frecvente”, spune acesta.

Un studiu pe mai mult de 20 de mii de utilizatori de canabis a conchis că uleiurile canabinoide n-au cine-știe-ce efect

E posibil să fi observat și tu că CBD-ul, sau uleiul canabinoid, răsare de peste tot: la o cafenea din apropierea apartamentului meu din Brooklyn, pot să mi-l pună în cafea și-ntr-un pateu, pentru ca apoi să mă duc la magazin și să-mi iau o apă minerală infuzată cu CBD.

În zilele noastre, se pare că CBD-ul câștigă concursul de popularitate împotriva THC-ul, substanța chimică din iarbă care te face, de fapt, să te simți high. Dar CBD-ul și THC-ul sunt doar câțiva dintre mulții compuși chimici din canabis, „sute, poate chiar mii de combinații de compuși chimici, cu potențiale efecte terapeutice”, îmi spune Jacob M. Vigil, profesor asociat la Universitatea din New Mexic.

Pe măsură ce investigăm folosirea canabisului în tulburări precum depresia, anxietatea, durerea, insomnia și alte probleme de sănătate, e greu să ne dăm seama de unde anume vin presupusele beneficii - din CBD, THC sau din altă parte. Nu doar că iarba conține toate aceste combinații diferite de compuși, ci și oamenii consumă canabis în toate formele și de toate dimensiunile - folosesc florile uscate ale plantelor, concentrate sau chiar și supozitoare, spune Vigil.

E posibil ca puținele cercetări științifice publicate să nu surprindă toate modurile în care folosesc oamenii iarba, așadar, într-un studiu nou din Scientific Reports, Vigil și colegii săi au folosit o aplicație numită ReleafApp, ca să monitorizeze experiențele în timp real cu canabisul și efectele sale secundare imediate, la aproape 20 de mii de oameni. Aplicația cere utilizatorilor să noteze forma de canabis pe care o consumă, substanțele principale pe care le conține (dacă are mai mult THC sau CBD) și cum afectează utilizarea diverse simptome, de la depresie la criză spasmodică la durere.

Din răspunsuri, cercetătorii au conchis că THC-ul provoacă majoritatea efectelor care provin din iarbă - atât pe cele bune, cât și pe cele rele. CBD-ul? Nu prea. „Prin contrast și spre surpriza noastră, CBD-ul a părut, în general, să aibă efecte reduse asupra intensității simptomelor”, îmi spune Vigil. Una dintre probleme, atunci când studiezi CBD-ul, e că multe produse cu CBD nu sunt reglementate, ca atare, nu e clar care e doza reală de conținut.

Vigil spune că mai există câteva alte studii care au indicat că nivelul de potență al CBD-ului pare să ajute cu anumite simptome specifice, precum insomnia, și cu simptomele epilepsiei infantile.

Cu toate astea, cel mai probabil mai avem mult de învățat despre CBD, THC și cum funcționează în doze diferite, combinate și izolate, ca să obții cele mai bune efecte - mai ales dacă vrei să le folosești clinic pentru diverse tulburări. Tu poți să-ți iei în continuare latte cu CBD, dacă vrei - pentru că, după cum spune Vigil, „pacienții se confruntă tot timpul cu riscul achiziționării unor produse ineficiente, dintre care unele e posibil să fi fost marketate prost sau greșit reprezentate.”



Microdozajul nu funcționează așa cum ne așteptăm

De fiecare dată când citesc despre microdozaj, unele dintre efectele secundare aproape că par prea bune ca să fie adevărate. Putere și durată de concentrare ieșite din comun! Geniu creativ dezlănțuit! Abilitatea de a medita cu orele! Dar, în ciuda tuturor acestor povești, care, de obicei, răsar din hub-urile din Silicon Valley, există foarte puține studii despre microdozaj și ce se întâmplă, de fapt, când iei dozele astea infime de droguri psihedelice, în ciuda unor rezultate preliminare interesante.

Pentru că administrarea de psihdedelice se confruntă cu restricții legale, uneori, oamenii de știință trebuie să recurgă la alte metode pentru a obține eșantioane de date cât mai ample. În PLOS One, Vince Polito, cercetător la școala postdoctorală a Universității Macquarie din Australia, alături de un coautor, a depistat 98 de persoane care deja luau microdoze de psihedelice precum LSD-ul și ciupercile magice, și le-a întrebat ce așteptări și experiențe aveau.

Spune că au găsit dovezi covârșitoare conform cărora microdozajul are mai multe efecte. „Am găsit reduceri semnificative ale depresiei, stresului și lipsei de atenție. Am găsit capacități de imaginație sporite”, îmi spune el. „A găsit și o mică sporire a nevrozei. Sună negativ, dar ce indică, în primul rând, e că oamenii au experiențe emoționale la un nivel mai înalt.”

Efectele la care oamenii se așteptau ca rezultat al microdozajului nu au fost cele imaginate. Polito spune că unul dintre motivele pentru care i-au întrebat pe oameni despre așteptările lor a fost ca să vadă dacă reacțiile la microdozaj s-ar putea datora efectului placebo sau dorințelor magice (care ar putea fi considerate unul și-același lucru).

„Am constatat că oamenii clar au așteptări mari de la microdozaj și au prevăzut că o să aibă un impact pozitiv asupra fiecărei variabile despre care i-am întrebat”, îmi spune acesta. „Dar când am comparat cum își evaluează oamenii așteptările cu rezultatele reale ale studiului nostru principal, nu prea s-au pupat.”

Oamenii se așteptau ca creativitatea, bunăstarea și atenția să se schimbe, dar efectele astea n-au avut loc. În schimb, modificările principale pe care le-au suferit au fost scăderi ale depresiei, stresului, lipsei de concentrare; o creștere a atenției (adică s-au lăsat absorbiți de o activitate) și nevroză - efecte pe care nu le-au prevăzut într-o măsură la fel de mare. Astfel, validitatea microdozajului e confirmată, spune Polito.

„Asta sugerează că efectele pe care le-am văzut nu erau motivate în primul rând de așteptări”, spune el. „Dacă am fi sesizat sporiri mari ale creativității, ar fi fost oarecum rezonabil să zici, Ei, probabil e doar pentru că așa s-au așteptat oamenii să se întâmple… Asta indică faptul că microdozajul e un efect asupra acestor variabile, independent de așteptări.”

Lecturile tale săptămânale despre sănătate și știință

The Latest Diet Trend Is Not Dieting. De Amanda Mull în The Atlantic.

Există un motiv pentru care mâncatul intuitiv e atât de trendy: e în contra tuturor sfaturilor despre diete care ne-au bombardat de zeci de ani încoace.

Do Not Disturb: How I Ditched My Phone and Unbroke My Brain. De Kevin Roose în The New York Times.

De obicei, când citesc articole despre folosirea telefonului, mă simt captivă și judecată. Roose are o abordare empatică asupra unui subiect adeseori explorat în scris, care n-o să te lase deprimat, ci motivat să petreci un pic mai puțin timp holbându-te la ecrane.

Have Dark Forces Been Messing With the Cosmos? De Dennis Overbye în The New York Times.

Ăăă… universule, ești ok? Cosmosul se extinde cu vreo 9% mai rapid decât ar trebui.

The psychiatrist who believed people could tell the future. De Sam Knight în The New Yorker.

O poveste ciudată despre psihologie, care m-a făcut să mă îndoiesc de scepticismul propriu cu privire la clarvăzători.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.

Tagged:
LSD
CBD
placebo
creier
tulburare
canabinoid
cosmar
microdozaj