Cum au început negocierile de Brexit și ce impact vor avea pentru români

Summitul european de la Bruxelles, desfășurat între 19-20 octombrie, s-a încheiat fără vreo decizie în privința începerii negocierilor Brexit, de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, mai ales deoarece șefa guvernului britanic Theresa May n-a putut da asigurările că va accepta totalitatea concesiilor cerute de celelalte capitale, care țin de soarta europenilor, a cetățenilor celorlaltor 27 de țări ale UE care trăiesc și lucrează în Marea Britanie și care se tem pentru viitorul lor.

Comisia Europeană a început chiar să ancheteze mai multe cazuri de cetățeni europeni deportați deja din Anglia, în ciuda dreptului de deplasare de care se bucură toți cetățenii UE. Sunt cunoscute cazuri de cetățeni UE expulzați din Anglia chiar și pentru încălcarea regulilor de circulația, deseori înainte ca ei să aibă timpul să introducă un recurs legal. Datele oficiale britanice arată că în anul administrativ încheiat în iunie 2017 au fost expulzați 5 300 cetățeni UE, cu 27% mai mult decât în anul precedent.

10 întrebări pe care ai vrut mereu să i le pui unei persoane care salvează refugiați

Unii din aceștia trăiau de ani de zile în Marea Britanie, plăteau taxe și impozite, ba chiar e atestat un caz în care tatăl, un român, a fost expulzat, în vreme ce soția și copiii au rămas în Anglia fără venituri suficiente și fără a-și putea plăti împrumutul ipotecar.

„Românii care au venit cu contract și diplome nu sunt foarte îngrijorați", spune Luminița, care locuiește in Birmingham de multe decenii. „În special medicii și asistentele. E nevoie de ei. Cei care s-au acomodat greu sau au fost chinuiți de incertitudini și-au căutat deja sau caută contracte în țări de pe continent. La fel, cei «deștepți» și-au luat de multă vreme cetățenia. Probabil și mare parte din șmecheri. Eu am viză de ședere nelimitată, așa că nu cunosc exact gustul temerilor. Se tem, în general, cei care au venit la muncă de capul lor sau au fost lăsați de izbeliște de agenții. Cei care muncesc ce apucă. Dar, unde sunt comunități puternice românești, se învață unii pe alții ce să facă. Românii sunt viteji, dau lecții în a înșela sistemul. Doar cei cinstiți vor avea de suferit de pe urma Brexit."

Realitatea pe teren este cu totul alta. Cazul care a stârnit cel mai mare scandal a fost cel al unui suedez de 26 de ani, care trăia de 13 ani în Anglia și care, deși lucra în mod legal, a făcut 36 de săptămâni de închisoare pentru încălcarea unor reguli de circulație, după care a fost pe loc expulzat în Suedia. De asemenea, e anchetetat cazul unui polonez de 28 de ani care s-a sinucis la centrul de detenție Harmondsworth din Londra unde era ținut în vederea deportării.

Purtătorul de cuvânt al partidului Liberal Democrat din opoziție, Ed Davey, a rezumat situația foarte concis. „Conservatorii caută să stârnească o atmosferă de ostilitate vizavi de oricine nu e britanic", a spus el. „Asemenea practici nu sunt demne de un guvern civilizat. Au să ne distrugă reputația în străinătate și au să ne facă rău în negocierile cu UE."

La Buxelles, săptămâna trecută, liderii celorlalte 27 de țări i-au spus Theresei May că Londra trebuie să se angajeze că va respecta reîntregirea automată a familiei, dreptul la pensie in alte țări UE, dar și deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În ciuda asigurărilor, mulți cetățeni europeni, inclusiv români, instalați în Anglia continuă să se teamă pentru viitorul lor, iar guvernul Theresei May nu a făcut mare lucru până acum pentru a le spulbera spaimele.

„Nu este adevărat că nu ne simțim amenințați", spune Angela, care lucrează într-un spital din Londra, „la noi câți angajați din țări UE au plecat deja, atmosfera nu e bună, și am auzit pe la conducere despre cum autoritățile medicale regionale vor să meargă în Filipine să recruteze circa 2 000 de nurses, surori și asistente medicale, bărbați și femei, ceea ce golește de orice sens argumentul cu oprirea imigrației."

Rodica, lucrătoare tot în sectorul medical din Londra, are un argument și mai cinic: „Cred că ei abia acum încep să-și dea seama, cu panică, ce dezastru ar fi pentru sistemul medical dacă s-ar întoarce acasă cei un milion și jumătate de pensionari britanici care trăiesc la soare în Spania."

„Ei speră că fluturând amenințarea lui «no deal», adică ideea că Anglia ar putea ieși din UE fără să obțină o înțelegere în chestiunea financiară, dar păstrând avantajele comerciale, îi vor forța pe europeni să accepte condițiile Londrei", spune Andy Carling, jurnalist, într-o conversație cu VICE. „Da, Theresa May le-a scris cetățenilor UE prezenți pe pământul britanic exact în momentul în care pleca la summitul de la Bruxelles, de unde s-a întors fără un târg. Problema este the Home Office [Ministerul de Interne] care sperie oamenii și care poate oricând distruge orice târg. Ea nu pare să-l controleze, deși a fost ministru de Interne."

Pentru a câștiga timp, administrația le-a trimis tuturor cetățenilor UE cu adresă cunoscută pe teritoriul britanic o scrisoare din partea premierului Theresa May. „Ştiu că mulţi se vor uita către noi, liderii celor 28 de state din Uniunea Europeană, dorind să le demonstrăm că punem oamenii mai presus de orice", îşi începe Theresa May scrisoarea.

Aceasta se declară, din nou, nemulţumită că guvernul conservator a fost acuzat că tratează celelalte naţiuni UE ca pe nişte „jetoane de la jocurile de noroc" şi spune răspicat că îşi doreşte ca cetăţenii Uniunii care locuiesc în Marea Britanie să rămână acolo. „Cetăţenii UE care şi-au construit o viaţă în Marea Britanie au o contribuţie enormă la dezvoltarea ţării noastre. Iar noi vrem ca ei şi familiile lor să rămână. N-aş putea fi mai clară de atât. Cetăţenii UE care trăiesc în mod legal în Marea Britanie în acest moment vor putea rămâne."

„Oamenii sunt îngrijoraţi că va fi un proces complicat şi birocratic şi că va pune obstacole greu de depăşit", a mai scris May, care a căutat să explice, nu foarte convingător, şi modul efectiv în care se va desfăşura procesul de obţinere a rezidenţei.

Pe scurt, e vorba de „un proces digital pentru cei care îşi doresc să aplice la statutul de rezident al Marii Britanii în viitor. Acest proces va fi dezvoltat având în prim plan utilizatorul, iar noi vom ţine legătura cu el la fiecare pas. Vom menţine costurile pe cât de scăzute cu putinţă, nu mai mult de costurile pentru obţinerea paşaportului britanic. Criteriile de aplicare vor fi simple, transparente şi strict în concordanţă cu acordul încheiat pentru Brexit. Oamenii care vor aplica nu vor trebui să dea socoteală pentru fiecare călătorie în şi în afara ţării şi (…), foarte important pentru orice cetăţean UE care are rezidenţă permanentă, va fi un proces simplu pus în mişcare pentru a schimba statutul lor actual cu cel de rezident al Marii Britanii."

Promisiunea instalării unui „sistem digital" vag definit nu va fi însă suficientă pentru a spulbera toate spaimele. Un diplomat britanic în post la Bruxelles recunoaște că sarcina de a verifica și redefini statutul celor trei milioane de cetățeni UE care trăiesc în Marea Britanie este uriașă, iar serviciile administrative nu sunt pregătite și că nu au fost încă puse la punct instituții paralele. Același diplomat în post la Bruxelles asigură însă că sentimentul printre cei apropiați de cercul negociatorilor este că în cele din urmă Brexit nu va avea loc și că se va rămâne la status quo, la situația de azi, lăsându-le cetățenilor europeni un statut privilegiat. Un diplomat Tory a fost auzit spunând că „dacă anulăm Brexit distrugem partidul conservator, dar dacă mergem înainte și ieșim din UE vom distruge țara."

Dacă se alege însă să se rămână la un status quo incert și pe termen nedefinit, care nu i-ar atinge, teoretic, pe cetățenii UE cu slujbe și contracte în regulă în Anglia, asta i-ar afecta însă profund pe cei cu statut precar, pe lucrătorii detașați, care trăiesc și lucrează deseori la limita precarității.