10 intrebari

10 întrebări pe care ai vrut mereu să i le pui unui avocat care apără violatori

„Să auzi pe cineva care povestește despre cum le-a fost distrusă viața este emoționant pentru absolut oricine.”
31.5.18
Fotografii via autorul articolului

Să aperi un violator pare un lucru care te falimentează moral. Prezumția nevinovăției este o piatră de temelie în sistemul nostru de justiție, dar ideea că un avocat ar putea alege o astfel de carieră pare de neînțeles. Ca ideea de a alege să aperi un criminal de război sau o corporație de tutun.

Cel puțin așa arată și se simte din exterior.

Ca să aflu cum e treaba în interior, am stat de vorbă cu un avocat care apără infractori, din Merlbourne pe nume Anthony Isaacs. A apărat aproape de 200 de persoane acuzate de viol și hărțuire sexuală pe parcursul a mai bine de 39 de ani. Isaacs s-a întâlnit cu mine în fața biroului său, am dat mâna și mi i-a prezentat pe cei doi fii ai lui și m-a servit cu o cafea – în timp ce mi-a dat mici detalii despre cazurile oribile la care a lucrat. Apoi discutat despre cum este să aperi mai multe persoane acuzate de viol.

Publicitate

VICE: Bună, Anthony, hai să începem cu etica. Crezi că faci ce e corect?
Anthony Isaacs: Absolut! Există această percepție în comunitate că dacă ești acuzat de hărțuire sexuală înseamnă că ești automat și vinovat. Dar este adecvat și necesar ca toate probele să fie testate pentru a vedea dacă acuzațiile sunt dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă. Este fundamental pentru sistemul nostru de justiție.

Când oamenii își recunosc faptele, jobul nostru este să construim un caz și să-l trimitem la tribunal pentru un rezultat adecvat. Și de obicei negociem în așa fel încât să evităm un proces. Mulți oameni nu înțeleg că marea majoritatea cazurilor penale pornesc cu prezumția de vinovăție. Nu aș mai practica dreptul dacă nu ar fi vorba despre dreptul penal. De asta sunt pasionat.

Ai avut un moment când ai crezut că un client de-al tău a fost vinovat, dar tot s-a ajuns la proces?
Da. Nu am nicio problemă să testez probele. Dacă acuzarea nu poate demonstra un caz dincolo de o îndoială rezonabilă, este în regulă, pentru că asta înseamnă că probele nu au ajuns la nivelul necesar. Sistemul justiției penale este construit pe testarea mărturiilor. Faptul că persoana este incriminată, chiar dacă este vorba despre un caz mai puternic, nu contează pentru mine. Clientul vrea ca eu să îl apăr – ăsta este jobul meu.

Deci aperi des oameni care crezi că sunt vinovați?
Acționăm după instrucțiunile clienților noștri. Am avut recent un caz de hărțuire sexuală unde probele împotriva făptașului au fost bune. Am informat clientul că dacă-și va recunoaște fapta, rezultatul ar fi în general mai bun decât dacă ar lupta. Dar în ciuda sfatului nostru, tipul a mers la proces și a fost găsit vinovat. A facut apel și apoi a ajuns tot la același rezultat.

Publicitate

Am vreo problemă să reprezint astfel de oameni? Nu. Sistemul este construit pe testarea probelor. Nu contează faptul că a fost acuzat și că e un caz puternic.

Ai apărat vreodată cu succes un client despre care credeai că este vinovat?
Îmi aduc aminte că acum câțiva ani, am apărat un tip acuzat de viol și juriul l-a absolvit de vină. Când ieșeam din tribunal a făcut un comentariu care a demonstrat clar că a el a făcut-o. Știa ca eram departe de a fi încantat de el, dar genul ăsta de lucruri nu se întâmplă după cum vreau eu. Suntem parte dintr-un sistem unde ce nu este dovedit, pur și simplu nu se pune. O persoană care n-a fost găsită vinovată nu este considerată neapărat și inocentă.

Apropo, nu trebuie să-mi placă de clienții mei sau de ce au făcut. Oamenii trebuie să știe că suntem de asemenea parte din comunitate. Suntem tați, soți, fii, mame, soții și fiice. Suntem la fel când vine vorba despre lucrurile care se întâmplă în comunitatea noastră.

Îți pare des rău de oamenii care îți acuză clienții?
Unele din mărturiile pe care le aud sunt supărătoare. Modul cum îi afectează este greu de digerat. Cele mai oribile cazuri pe care le-am auzit sunt despre cum le-a ruinat viețile fizic sau mental, sau cum i-a făcut să devină alcoolici sau dependenți de droguri. Să auzi pe cineva care povestește despre cum i-a fost distrusă viața este emotionant pentru absolut oricine.

Te-ai gândit vreodată să te oprești din a mai apăra acești oameni?
Sunt unii avocați care se opresc din asta fiindcă nu mai rezistă și îi epuizează emoțional, dar eu nu am făcut-o. Și am apărat oameni care au făcut lucruri oribile. Îmi aduc aminte cum am apărat pe cineva care a violat mai multe femei foarte în vârstă din azile. Și-a recunoscut vina, dar tot a fost greu. Avea multe probleme. Eu cred că marea majoritate a oamenilor fac lucrurile astea pentru că au ei înșiși probleme, iar rolul nostru ca avocați ai apărării devine explicarea acestor probleme și să avem în vedere care ar fi pedeapsa cea mai adecvată.

Ai vreodată probleme cu somnul?
Obișnuiam să beau când eram foarte stresat, dar nu am mai băut de trei ani jumate. Faci și glume sumbre fiindcă trebuie să mai și râzi, altfel o iei razna. Am ieșit la cină cu prietenii și când mă mai întrebau despre cum mi-a fost săptămâna și le povesteam despre vreun client rămâneau cu gura căscată. Mă gândeam: dar ce e așa rău în asta? Ar trebui să auzi despre clientul ăsta! Devii imun la cât de urât este genul ăsta de comportament.

Publicitate

Te critici vreodată pentru alegerea carierei?
Mă mai întreabă oamenii chestii ca: „Cum poți apăra criminali?” Alții m-au făcut nemernic și m-au întrebat cum pot să trăiesc cu mine. Unii m-au acuzat că am atacat femeile din boxa martorilor și că am luptat pentru nevinovăție. Eu le răspund: „Și care e problema cu asta? Crezi că persoana ar trebui să fie vinovată? De ce?”

Îmi amintesc că am avut odată o discuție foarte aprinsă cu un prieten bun al unui amic. Am ieșit cu toții la cină, iar tipul ăsta îmi povestea despre cum a făcut el parte din jurați și i-a convins pe marea majoritate că acuzatul era vinovat. L-am întrebat: „Te simți confortabil că ai făcut asta având în vedere că reacția lor inițială a fost că nu erau mulțumiți?” Când a auzit ce fac eu, s-a înfipt în mine și-n avocații apărării și cum înșelăm oamenii cu întrebări la care nu pot răspunde sau care sunt umilitoare, lucru total incorect.

În ce cazuri acuzatul este cu adevărat nevinovat? Îmi pare ca sunt destul de rare cazurile de tipul ăsta.
Ocazional avem cazuri unde ambele persoane au băut mult sau s-au drogat. Mai târziu apare regretul, rușinea socială, nu-și mai amintesc sau alții sugerează ce s-a întâmplat de fapt. În momente ca astea devine o acuzație de viol, adesea una unde reclamantul susține că era prea intoxicat ca să își dea acordul.

Multe probleme pe care le văd sunt în cazurile de hărțuire sexuală unde femeile care sunt prinse [în timp ce înșală] pretind că au fost violate. Oamenii din comunitate spun că asta este o prostie. De ce ai merge până la capăt cu asta? Ei bine, avem un caz în momentul de față în care clientul ne-a spus că totul a fost în regulă, până a doua zi când a văzut tipa că are urme și vânătăi pe gât și sâni de la ceea ce a zis el ca a fost o partidă de amor foarte pasională. Ea s-a gândit: Cum o să-i explic asta prietenului meu? Așa că s-a dus la poliție și a zis că tipul a violat-o. Nu știu ce e corect sau greșit, dar asta spune el că s-a întâmplat. Cine sunt eu să judec asta?

Publicitate

Dar dacă chiar a fost violată?
Atunci îi spunem: „Dovedește dincolo de orice urmă de indoială, în fața juriului că nu ți-ai dat acordul pentru asta.”

Dar să zicem că a fost violată, genul ăsta de răspuns este unul foarte rece.
Dar care ar fi soluția, alta decât un proces? Cum altfel ai mai putea să o faci? Cred că sistemul pe care îl avem se asigură că oamenii nevinovați nu merg la închisoare și asta e important. Sunt sigur că persoanele nevinovate ajung totuși la închisoare cu sistemul ăsta, dar cea mai bună metodă ca să-i protejăm este să avem un test care să ne asigure că cineva este vinovat dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Interviu editat pentru claritate și lungime.

Acest articol a apărut inițial pe VICE AU.