De ce ar trebui să muncești doar opt ore pe săptămână

În 1929, economistul britanic John Maynard Keynes a ținut o prelegere, între timp devenită faimoasă, în care a prezis că generațiile viitoare vor munci doar 15 ore pe săptămână datorită tehnologiei avansate. În 2000, biofizicianul și teoreticianul ecologist Erik Rauch a zis că am putea munci și mai puțin: mai exact, că un angajat trebuie să lucreze, în medie, 11 ore pe săptămână ca să aibă aceleași rezultate ca după patruzeci de ore de muncă în 1950.

Desigur, în sistemul actual nu e posibil să lucrezi atât de puține ore, din motive de venit, dar și pentru că identitatea, statutul și starea de bine sunt înglobate în carieră. Când mergi la un job, cunoști oameni, socializezi și simți că aduci o contribuție societății. Șomajul e asociat de obicei cu niște consecințe fizice și mentale negative.

Știi că munca în exces e nocivă, dar care e cantitatea minimă pe care ar trebui s-o depui ca să obții recompensele enumerate mai sus? Nimeni n-a încercat să răspundă la întrebarea asta până acum: Un studiu nou publicat în Social Science and Medicine a descoperit că trebuie să lucrezi în total opt ore pe săptămână ca să simți beneficiile psihologice ale muncii. După opt ore, starea de bine nu mai poate crește, a atins punctul culminant.

E ca și cum ai lua vitamina C – cu toții avem nevoie de o anumită doză, dar dacă iei mai multă decât ai nevoie, nu obții beneficii adiționale pentru sănătate, iar dozele prea mari pot avea chiar un efect nociv, a zis Daiga Kamerade, autor al studiului și sociolog la Universitatea Salford din Anglia. De la un nivel încolo, munca în exces duce la epuizare și deteriorarea sănătății mintale.

Studiul a folosit date din UK Household Longitudinal Study, la care au participat peste 80 de mii de persoane. Cercetătorii au analizat cum afectează schimbările programului de lucru sănătatea mintală a angajaților și în ce moment se îmbunătățește starea unei persoane. Majoritatea oamenilor au prezentat o stare de bine după doar opt ore de muncă plătită, mult mai puțin decât cele două sau trei zile la care se așteptau cercetătorii, a zis Kamerade.

Cum mașinile vor face multe joburi redundante, autorii studiului au sugerat un nou mod de a gândi munca în viitor. S-ar putea face o redistribuție a orelor de lucru, au scris ei, astfel încât oamenii să aibă un job, dar unul în care săptămâna de muncă e redusă drastic – mult mai mult decât în cazul propunerii cu patru zile.

Kamerade a zis că nimeni nu s-a întrebat până acum care ar fi minimum de ore de muncă necesar pentru o sănătate mintală bună, iar acest argument lipsea mereu în discuția despre motivele pentru care muncim atât de mult, în condițiile în care între 9 și 47 de procente dintre joburile din țările dezvoltate vor dispărea din cauza automatizării.

Totuși, trebuie menționat că studiul a luat în considerare și veniturile. Asta înseamnă că descoperirea despre starea de bine funcționează doar dacă persoanele care muncesc o singură zi pe săptămână câștigă aceiași bani ca una care muncește mai mult. Dacă ai vrea cu adevărat să lucrezi doar opt ore într-o săptămână, asta ar însemna schimbări de politici și taxe, redistribuirea averilor, implementarea unui venit universal de bază, pentru a nu spori greutățile materiale pentru persoanele situate la nivelul de jos al pieții muncii, a zis Alex Wood, un cercetător la Universitatea Oxford care studiază impactul tehnologiei asupra condițiilor de lucru și care n-a fost implicat în noul studiu.

Wood a zis că descoperirile au venit într-un moment crucial, în care legislatorii analizează impactul automatizării asupra joburilor și efectul celor din urmă asupra sănătății generale și a planetei. Mai mulți angajatori din Suedia au încercat săptămâna cu șase ore de muncă pe zi. BBC a anunțat că în primele 18 luni, asistentele care au participat la experiment s-au simțit mai bine și au dat dovadă de o productivitate crescută.

Mai puțină de lucru ar presupune un volum de muncă redus, și nu să înghesui o săptămână de muncă în opt ore, a zis Wood. Asta ar însemna să îți schimbi perspectiva asupra consumului – pentru că ai consuma mai puțin dacă ai munci mai puțin – și să te concentrezi mai mult pe timpul liber. Dacă ai reuși să faci asta, în loc să te temi de automatizare, ai putea s-o privești ca pe o oportunitate de a te distanța de cultura actuală centrată pe muncă.

„Ființele umane nu sunt construite să le fie subordonate altora pentru muncă”, a zis Ewan McGaughey, lector al King's College, Londra, și analist la Centrul de Cercetări în Afaceri de la Universitatea Cambridge. „Suntem animale sociale și ne place să ne aducem contribuția societății, dar prețuim și timpul liber, familia și comunitatea. Iar acestea necesită mai puține ore de muncă.”

McGaughey crede că tehnologia va avea un impact negativ asupra relației noastre cu munca doar dacă permitem acest lucru. Dar politicile și legile sociale ar putea face tranziția ușoară.

Mai puține ore de muncă ar însemna mai mult timp liber, de o calitate mai bună, a zis Brendan Burchell, sociolog la Universitatea Cambridge și coautor al studiului. În prezent, majoritatea oamenilor nu fac în timpul liber decât să se pregătească pentru muncă. Îți speli hainele, faci cumpărături și curat în casă.

„Dacă viitorul va avea mai mult timp liber și mai puține ore de muncă datorită roboților inteligenți, atunci ar trebui să educăm oamenii nu numai să fie buni angajați, ci și să știe să prețuiască și petreacă mai eficient în timpul liber.”

Articolul a apărut inițial pe VICE US.