casatorie intre minori, mireasa minora, casatorie intre copii, casatorie ilegala
Identitate

Imagini dureroase cu miresele minore din India

Obiceiul datează din perioada medievală și a persistat până azi.
10.12.19

În Shravasti, un district din statul indian Uttar Pradesh, punctul roșu de pe fruntea unei tinere sau îmbăierea cu șofran înseamnă sfârșitul copilăriei și începutul vieții de femeie măritată. Aruncată în vâltoarea căsătoriei înainte să ajungă la pubertate, fetița devine responsabilă de gospodărie și creșterea copiilor.

În India, căsătoriile între copii au scăzut în ultimul deceniu, dar tot există peste 15 milioane de mirese-minore. Obiceiul datează din perioada medievală și s-a păstrat până azi ca tradiție, deși e, practic, ilegal ca o fată sub 18 ani și un băiat sub 21 de ani să se căsătorească. Motivele pentru care această practică încă rezistă sunt variate și complexe, influențate de diverși factori economici, politici și socio-culturali. În zonele rurale, unde predomină aceste căsătorii, factorii respectivi sunt sărăcia, analfabetismul femeilor și lipsa de acces la educație și servicii de sănătate.

Fotojurnalista din New Delhi Saumya Khandelwal a început să documenteze practica nunților între copii în Shravasti, unde una din patru fete e căsătorită înainte de vârsta de 18 ani.

Publicitate

Am vorbit cu Khandelwal despre munca ei și despre viețile mireselor-copii din Shravasti.

VICE: De ce ai hotărât să documentezi căsătoria între copii din Shravasti?
Saumya Khandelwal: Am dat peste un fragment literar care discuta despre rata mare a căsătoriilor între copii și a mortalității infantile din Shravasti. Shravasti e situat la o sută de kilometri de orașul meu natal, Lucknow, așa că am fost surprinsă că lucrurile astea se întâmplă atât de aproape de comunitatea mea și totuși nimeni nu discută despre asta. Când vorbim despre căsătorii între copii în India, se știe că acestea sunt răspândite în Rajasthan și Bengalul de Vest. Se știe că sunt destul de populare și în Uttar Pradesh, dar nimeni documentează subiectul.

Care sunt motivele pentru care oamenii din Shravasti își căsătoresc copiii?
În timpul călătoriilor mele, am vorbit cu o mamă care își căsătorise fetița de 15 ani. Și mama fusese, la rândul ei, căsătorită la o vârstă fragedă, și avusese mari probleme în căsnicie, inclusiv la naștere. Așa că am întrebat-o de ce și-a căsătorit fata așa devreme. Mi-a zis: „Păi dacă la anul o să fie inundații în sat și soțul meu o să moară? Cine o să aibă grijă de copii? Trebuie să ne asigurăm că o să aibă ce mânca măcar.” Așadar, nu e vorba doar de lipsa de educație și presiunea socială. Oamenii au și motive practice pentru care își mărită fetele.

Oamenii din Shravasti știu că e o practică ilegală?
În teorie, știu, dar toți o fac. Guvernul n-a reușit să reglementeze căsătoriile între copii, iar poliția nu face nimic. Chiar și atunci când se încearcă oprirea unei astfel de căsătorii, ceremonia e doar amânată și se întâmplă mai târziu, în secret.

Deci oamenii nu se tem că vor fi prinși?
Faptul că știu că e ilegal și totuși continuă să o facă, ba chiar n-au nicio problemă să îi fotografiez, arată că au încredere că nu vor fi pedepsiți. Acum, de câte ori mă duc în vizită în sat, sunt invitată la nunți de copii. E o nebunie.

Publicitate

Cum află fetele că se vor căsători?
Am cunoscut fete care aflaseră chiar în ziua ceremoniei. E un obicei în care li se unge corpul cu șofran și o fată pe care am cunoscut-o abia atunci și-a dat seama că petrecerea de la ei de acasă era cu ocazia nunții ei. Sunt fete care știu că se vor mărita cu două luni înainte de căsătorie, dar nu li se cere consimțământul. Sunt doar anunțate.

Ce atitudine au fetele din Shravasti vizavi de viitorul lor?
De câte ori le-am întrebat ce vor să facă cu viața lor, nu mi-au putut da un răspuns. Unele se gândesc că poate se vor căsători și vor face copii. O fetiță mi-a zis că vrea să se facă polițistă. Sunt fete sărace care nu știu că pot avea un viitor. Nici măcar nu știu că există fete de vârsta lor care fac în viață lucruri diferite decât ele.

Ce cred fetele despre căsătorie?
Am fotografiat odată o fată pe nume Muskaan. În ziua nunții, am întrebat-o ce simte și mi-a zis: „Ce să simt? S-a întâmplat și gata. Li se întâmplă tuturor, așa că normal că mi s-a întâmplat și mie, nu sunt diferită.” E ca și cum se supun unui destin de care nu pot scăpa.

Înțeleg ce înseamnă căsătoria la o vârstă atât de fragedă?
Știu că trebuie să aibă grijă de casă, să hrănească animalele, să gătească și să spele hainele, pentru că asta au văzut de când erau mici.

Ce ritualuri sau tradiții există la căsătoriile între copii?
De obicei, în cazul căsătoriilor hinduse, fetele nu locuiesc cu soțul lor imediat după nuntă, ci după o altă ceremonie numită „gauna”, care are loc la câteva luni sau câțiva ani după căsătorie. Gauna e perioada în care fata e considerată suficient de matură ca să poată locui cu soțul ei. Cred că multă lume e de acord că o fată de 14 ani e prea tânără să se căsătorească.

Publicitate

Cum se hotărăște când e suficient de matură?
După ce îi vine menstruația.

Ce se întâmplă în cadrul unei ceremonii gauna?
E o ceremonie de despărțire la care participă familia și prietenii fetei care se adună acasă la ea. Fata trebuie să plângă, la fel și rudele. Mi s-a părut fascinant pentru că se presupune să fie teatral, dar declanșează o descărcare emoțională reală. De exemplu, la ceremonia gauna a lui Muskaan, fata a început să plângă teatral, dar pe parcurs, a realizat tot mai clar ce i se întâmpla. La final, și-a luat rămas bun de la toți și a plecat cu o mașină spre casa soțului ei, încărcată cu bagaje.

Cum e viața pentru miresele-copii după căsătorie?
Sincer, devin menajere gratuite pentru noul soț. Nu au voie să iasă din casă și trebuie să facă tot ce îi cer soțul și socrii.

Ți s-a schimbat părerea despre căsătoriile între copii de când ai început să documentezi viețile fetelor din Shravasti?
Nu am fost niciodată de acord cu această practică, dar nici nu vreau să merg acolo cu atitudinea: „Eu sunt o femeie modernă de la oraș și cred că sunteți niște ignoranți”. Nu e correct, pentru că, până la urmă, chiar dacă nu suntem de acord cu situația, așa a evoluat societatea de-a lungul anilor. Ei o consideră o normalitate, așa că am încercat să surprind acea normalitate în fotografiile mele.

Articolul a apărut inițial pe VICE ASIA.