Clipul antidrog din Moldova îți arată că astfel de campanii nu te învață nimic

În general, campaniile din România împotriva drogurilor sunt ridicole și greu de luat în serios, iar asta nu este din cauza subiectului abordat. E firesc să se discute despre riscuri și efecte, așa cum îți arată și campania „România în sevraj”, numai că, de cele mai multe ori, cei responsabili de o astfel de educație habar n-au despre ce vorbesc. M-am obișnuit să văd constant generalizări care duc la niște prejudecăți nocive. Românii sunt foarte reticenți când vine vorba de droguri, mai ales că aud pe toate gardurile că iarba e la fel de periculoasă ca heroina.

Clipul din Republica Moldova

Ultima gherlă de la noi a fost aia cu gulerul buclucaș. Agenția Națională Antidrog (ANA) a scos anul trecut un clip care-ți arăta că iarba, de fapt, canabisul este un drog de risc. Sigur, în lege, canabisul este încadrat ca drog de risc, în același timp însă este cel mai consumat drog din România, conform ANA. Clasicul clișeu despre cum iarba e un „gateway drug” și de acolo mai e doar un pas până să bagi heroină și să te trezești într-un pat de spital. Dacă dai o căutare pe Youtube la campanii antidrog, te crucești când vezi cât de prost informați sunt cei care încearcă să te învețe despre droguri.

Genul ăsta de abordare stângace o întâlnești și la frații noștri de peste Prut. Recent, Poliția Republicii Moldova în parteneriat cu mai multe asociații, dar și cu suportul financiar al UNICEF Moldova, a lansat o campanie antidrog sub numele „Alege Viața”. Campania se adresează tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, în rândul cărora s-a constatat o creștere a consumului de alcool, tutun și droguri. În sine, ideea lor nu e rea, însă transmiterea mesajului este, din nou, una apocaliptică.

Practic au scris un text îndrăzneț despre scopul campaniei, dar au băgat și un clip de-ăla cu tineri care se droghează cu ceva ce nu pare deloc „de mare risc”.

Moldovenii iau legalele un pic mai în serios decât noi. Legislația nu permite circulația lor pe teritoriul Republicii Moldova, iar campania insistă că drogurile astea reprezintă un real pericol. Între timp, în România, etnobotanicele au devenit din nou legale, deși sunt cel mai consumat drog după canabis și ocupă locul central în problematica urgențelor medicale cauzate de consumul de droguri ilicite.

Consumatorii de etnobotanice au ajuns ținta glumelor pe internet, iar în România autoritățile se fac că plouă și ascund mizeria sub preș. Discuția s-a oprit în 2011. Este remarcabil că în Republica Moldova nu este ignorată problema, ba chiar se pune accent pe ea. Dar au făcut ce au făcut și tot au reușit să dea cu bâta-n baltă cu acest clip care folosește o retorică de care ne-am plictisit deja.

Nu e chiar „choose life”; că e „alege viața”, iar în loc de heroină e o pipă cu ceva drog despre care îți este la îndemână să crezi că este marijuana. E drept, speculez aici, pentru că nu e precizată substanța din clip. E posibil ca autorii să facă referire la consum la modul general. E un drog generic pe care-l fumezi și care se întâmplă să arate ca iarba.

Dar povestea e tot aceeași, oricum ai lua-o. O petrecere, plin de tineri care se distrează, muzică bumți-bumți. Unul trage un fum din ceva și BOOM a murit. Toate campanile antidrog spun fix același lucru: dacă fumezi iarbă, te cureți imediat sau urmează să treci la chestii mai serioase și te cureți un pic mai târziu, dar tot imediat. Tot datele ANA arată că aproximativ opt sute de mii de bărbați și patru sute de mii de femei din România au fumat iarbă cel puțin o dată în viață. Ei sunt oameni care îți pot spune că drogurile nu funcționează așa: aprind un joint și mor. Mai mult, dependenții de droguri de mare risc (heroină, cocaină, ecstasy, ketamină etc.) cu siguranță nu vor lua în serios nicio instituție care încearcă să-i sperie cu astfel de artificii.

Și dacă o astfel de campanie țintește prevenția - adică pe tinerii care n-au încercat încă droguri - oameni din ONG-uri dedicate spun clar că prevenția nu se face prin frică sau intimidare. La fel cum nu se face nici prin pedepsirea consumatorului.

Atunci când există o vastă paletă de droguri la care poți ajunge și pe piața din România, și pe cea din Republica Moldova, marijuana este aleasă de fiecare dată când o instituție vrea să transmită un mesaj puternic. În timp ce restul planetei dezincriminează consumul de canabis, românii și moldovenii insistă cu placa aia că de la un joint dai ortul popii.

Cu siguranță sunt oameni bine intenționați implicați în astfel de campanii, mă gândesc că UNICEF nu e degeaba acolo. Problema e că autoritățile nu reușesc să demonstreze că stăpânesc bine subiectul. Au o idee vagă că „drugs are bad, mkay” și au impresia că se rezolvă ceva dacă tot insistă cu clișee. Tot ce reușesc e să devină subiect de glumă, cam la fel ca și tinerii pe care-i vezi amețiți în plină zi.

În Moldova, spre deosebire de România, consumul de droguri este ilegal și se sancționează cu amendă de la 20 la 50 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de până la 72 de ore. Există totuși și o portiță pentru cei care caută singuri ajutor.

Adică tinerii care caută ajutor de bună voie nu vor fi pedepsiți pentru asta. Dar atât timp cât autoritățile continuă să lanseze clipuri eronate despre cum mori de la un fum (de reținut că nu mori nici de la un fum de heroină, dacă am intra în discuția asta) e greu să cred că tinerii consumatori vor avea încredere să apeleze la ajutorul celor care poartă pe umeri grade.

Oricât de bine intenționați ar fi, campaniile astea demonstrează tot ce nu înveți despre droguri, atuni când astfel de lucruri ar putea să te ajute să nu ajungi la spital sau să nu mori. Se numește harm reduction, dar mai avem mult până acolo.