Orașul din Europa care și-a convins locuitorii să renunțe la mașini

Într-o lume tot mai instabilă din punct de vedere ecologic, proprietarii de mașini de pe tot globul trebuie să se gândească foarte serios la cât de important e pentru ei șofatul. E o problemă de luat în considerare și de autoritățile de pe glob, din Atena până în Zurich.

În data de 19 septembrie, parizienii au ieșit în stradă ca să sărbătorească a șaptea ediție „Paris respire sans voiture (Parisul respiră fără mașini)”, o inițiativă care transformă Place d'Etoile și bulevardul Champs-Elysees în locuri pietonale între 11 dimineața și 6 seara.

Primăria Parisului vrea să înființeze zone cu trafic limitat începând cu anul viitor și să transforme duminicile pietonale în ceva mai permanent, și anume, să limiteze traficul doar la locuitorii cartierului și șoferi de taxi. Restul populației se poate deplasa pe biciclete, scutere, pe jos sau cu transportul în comun.

Această inițiativă de a face orașele mai locuibile și mai puțin poluate pe termen lung prin limitarea accesului mașinilor în anumite zone, nu e atât de rară. Și alte orașe din Europa au încercat acțiuni similare. Până și-n București se mai închide uneori Calea Victoriei pentru mașini.

Orașul spaniol Pontevedra, localizat în sud-vestul Galiciei, a început să transforme centrul orașului și pe cel vechi în zone pietonale în 1999. În 2011, a devenit primul oraș din lume care a conceput și publicat o hartă, numită Metrominuto, care le arată atât turiștilor, cât și locuitorilor, cât durează să se deplaseze dintr-un punct de interes în altul și îi încurajează să meargă pe jos, nu cu mașina. De atunci, schema a fost dezvoltată și în alte orașe europene precum Poznan, Toulouse și Zaragoza.

Dar poate că cel mai bun exemplu de schimbare pozitivă e un mic oraș din Europa Centrală. În 2007, orașul Ljubljana, capitala Sloveniei, a publicat „Vision 2025”, o serie foarte detaliată de propuneri pentru un oraș mai curat și mai sustenabil. Speranța orașului era că planul acesta va fi pus în practică și de alte orașe europene.

Principala propunere pentru crearea unei metropole responsabile era transformarea centrului orașului într-o zonă fără mașini. Transformarea în zonă pietonală a fost încurajată și de îmbunătățirea transportului public și a pistelor de biciclete. Poluarea sonoră și emisiile de gaze de eșapament au scăzut imediat în zona respectivă, iar în 2016 Comisia Europeană a încoronat Ljubljana drept capitala verde a Europei.

Programul n-a fost privit cu ochi buni de toți slovenii. „S-au organizat proteste”, a zis Saša Poljak Istenič, o academiciană care a scris mai multe articole despre impactul pe care l-a avut schimbarea asupra orașului. „Locuitorii din centru au crezut că nu vor mai avea acces la propriile locuințe. S-au ținut multe dezbateri pe subiect, dar primarul de atunci, Zoran Jankovic, nu a cedat în fața opoziției. Treptat, locuitorii orașului au început să se adapteze la schimbări și au adoptat alte stiluri de viață. Au renunțat la mașini în favoarea bicicletelor sau au folosit transportul în comun.”

Una dintre provocările majore cu care s-a confruntat echipa Vision 2025 a fost regândirea străzii Slovenska Cesta, care trece direct prin districtul turistic din Ljubljana. Din 1993, strada e protejată ca monument din patrimoniul național și joacă un rol major în viața de zi cu zi a orașului. „Părea că primarul voia să transforme cea mai aglomerată stradă a orașului într-un fel de sufragerie”, a zis Istenič.

O sufragerie populată cu vehicule electrice. Pe lângă politicile care promovau folosirea bicicletelor și a transportului în comun, orașul a introdus Kavalir, o mică flotă de vehicule electrice care puteau fi folosite gratuit și mergeau cu o viteză suficient de mică încât să poată fi conduse ușor. Cum Ljubljana e un oraș mic, cu o populație de doar trei sute de mii de locuitori, are nevoie de doar câteva astfel de vehicule care să fie operaționale la orice oră.

Deși unii oameni au protestat că centrul orașului a devenit mai puțin autentic și mai gentrificat, Istenič spune că au trecut zece ani și nimeni nu și-ar mai putea imagina ca centrul să fie din nou ocupat de mașini.

Istenič a zis că autoritățile din alte orașe care vor să copieze modelul din Ljubljana trebuie să aibă în vedere anumite lucruri. „E crucial să le subliniezi locuitorilor care sunt planurile exacte și de ce le-ai propus”, a zis ea. „Oamenii se tem de schimbări în primă fază, dar le e mai ușor să acepte o situație dacă știu care sunt avantajele.”

Ea argumentează – iar premiul de capitală verde a Europei confirmă acest lucru – că schimbarea a creat un mediu foarte primitor atât pentru turiști, cât și pentru locuitori. Toată lumea are mai mult spațiu să socializeze sau să facă sport.

„Pe scurt, a crescut standardele de viață din Ljubljana. A fost nevoie de curaj și de mult simț civic, dar până la urmă s-au luat deciziile corecte”, a zis ea.

Rămâne de văzut dacă și alte orașe din Europa vor avea același curaj și aceeași determinare.

Articolul a apărut inițial în VICE Franța.