Tot ce ai vrut să știi vreodată despre lumea kink și BDSM, dar ți-a fost prea rușine să-ntrebi

Poate trece mult timp de la momentul în care oamenii își dau seama că îi excită anumite fetișuri până când chiar le pun în practică. Am văzut asta din proprie experiență: În liceu, citeam ca disperata ficțiune BDSM pe Tumblr și așa mi-am făcut curaj să îi cer primului tip cu care am făcut sex să mă strângă de gât. A zis nu, pentru că i-a fost frică să nu îmi „zdrobească laringele”. Nașpa.

Timp de șase ani după refuzul acela, am încercat să uit că mă pasionează fetișurile, din câteva motive: nu știam cum să găsesc oameni care să mă strângă de gât, plus că mă intimida lumea aceea complexă, cu echipamentul și codurile ei sociale – mai ales că implica niște persoane care arătau periculos și aveau biciuri și lanțuri.

Abia plictiseala pandemiei din 2020 m-a împins să îmi pun în sfârșit în practică fanteziile de submisivă. Am început să vorbesc cu un tip de pe Instagram cu care aveam prieteni în comun, dar cu care nu mă întâlnisem niciodată. Mi-a trimis niște clipuri cu spanking și, după o vreme, m-a invitat să reproducem împreună o scenă kinky. M-am întrebat dacă nu cumva e un psihopat care o să mă omoare, dar eram prea disperată după atingere după carantină, așa că am fost de acord. Apoi m-am răzgândit și am zis nu, apoi iar am zis da.

Am avut norocul să fie un tip super relaxat și respectuos și un partener de sex super hot. Prima oară când ne-am întâlnit, am explorat diverse senzații și jocul de impact. Pe măsură ce ne-am mai văzut, m-a învățat mai multe despre kink-uri și cum să practic BDSM cât mai în siguranță.

Pentru nou-veniți, poate fi dificil să își dea seama care sunt regulile lumii kinky, mai ales dacă au văzut lucruri din astea doar în filmele porno sau pe Instagram. Dar prin comunicare, practică și cercetare, am început să învăț baza. Și cu cât am învățat mai multe, cu atât a început să-mi placă mai mult lumea asta.

Sexul kinky necesită mai multă planificare decât sexul vanilla. Dar nu-ți face griji – o să te ajut să-l pui în practică. Te voi învăța niște lucruri de bază, ca să fii mai puțin intimidat/ă când o să te hotărăști să încerci. Ok? Spune „da, stăpână”. Glumesc, doar ți-am zis că sunt submisivă.

Termenul kink acoperă mai multe practici sexuale subculturale precum BDSM, fetișuri și jocul de roluri, cât și stiluri de viață și grupuri sociale legate de ele. Lumea kink-ului e foarte vastă, dar eu o să-ți vorbesc despre cei mai populari termeni și cele mai răspândite fenomene din cadrul ei.

• BDSM: Acest acronim, pe care sigur l-ai mai auzit, se referă la „bondage și disciplină, dominare și supunere, sadism și masochism”. O persoană dominatoare e una căreia îi place să exercite control, să îi dea ordine partenerului. O persoană submisivă se află la celălalt capăt al spectrului – preferă să cedeze total controlul partenerului. Un sadic are plăcerea să provoace durere, iar un masochist adoră să primească durere. Ca să afli mai multe despre BDSM, citește postarea asta de pe blogul unuia dintre personajele mele preferate din acest domeniu, Venus Cuffs.
• Un top e o persoană – nu neapărat dominatoare – care performează o activitate: De obicei e persoana care te leagă și te bate la fund. Un bottom e o persoană – nu neapărat submisivă – căreia i se face ceva: e legată, plesnită la fund sau orice altceva. O persoană switch sau versatilă e una care poate fi și top, și bottom, și dominatoare, și submisivă. Acești termeni se folosesc în multe contexte și în afara BDSM, mai ales dacă ești queer – citește mai multe aici!
• O scenă înseamnă o experiență sau o ședință kinky. De exemplu, dacă ești plesnit douăzeci de minute sau legat și excitat cu o jucărie, asta ar fi o scenă.

Să vorbim despre cele mai comune fetișuri. Evident că nu le-am inclus pe toate, dar nu fi disperat dacă al tău nu e pe listă. E bine să ai măcar câteva cunoștințe de bază de la care să pornești, după care îți poți face documentarea și pe cont propriu.

• Jocul de impact e activitatea în care un top lovește corpul unui bottom cu palmele sau diverse obiecte – palete, bice, cravașe. Iată un ghid de siguranță pentru această practică.
• Bondage e practica prin care cineva e legat cu sfoară și nu se referă neapărat la shibari. Shibari e un anumit tip de pratică originară din Japonia. Îți recomand să te documentezi bine despre profesorii japonezi de shibari ca să înțelegi cum să practici această artă cu respect. Orice vrei să faci, citește înainte acest ghid.
• În jocurile de senzații, excitația se provoacă prin stimularea simțurilor cu gheață, rotițe Wartenberg sau ceară fierbinte. Caută întotdeauna un ghid pe internet, indiferent ce vrei să faci. Și când spun asta, mă refer la o sursă serioasă, care îți vorbește despre toate riscurile pe care le implică o anumită activitate. 
• Jocurile cu obiecte ascuțite implică ace, cuțite sau bisturiuri. Evident că trebuie să știi mai multe despre riscurile pe care le implică aceste activități. Poți începe cu ghidul ăsta.
• Jocul cu respirația implică o restricție de oxigen prin sugrumare. Află cum să reduci la maximum riscurile când faci asta.
• Jocurile extreme se referă la activitățile cele mai periculoase, care implică suspendarea în sfori, jocurile cu ace sau cuțite.

Oamenii află de kink-uri din filmele porno, rețelele sociale, experimente sexuale, ficțiune. Nu e nicio rușine dacă ai citit sau ai văzut 50 Shades of Grey și ți-a stârnit curiozitatea. Doar că ar trebui să știi că filmele și cărțile conțin tot felul de greșeli legate de BDSM, consimțământ și practici de siguranță.

Reeru, un top sadic de 32 de ani din Brooklyn, a descoperit că e kinky după ce un partener l-a legat și l-a excitat. Mi-a făcut teasing până m-a înnebunit și nu mai puteam suporta, a zis el. Reeru a ieșit din sfori și a preluat apoi rolul de dominator, care „a trezit o nouă parte din mine”.

La fel ca Reeru, și tu s-ar putea să ajungi la kink prin sex, dar multe persoane consideră kink-ul o formă de exprimare a sinelui. Venus Cuffs e o dominatoare din New York care folosește atât pronumele she, cât și they. „În viața de zi cu zi, trebuie să am grijă de toată lumea și să îmi servesc copiii și familia. Simțeam că nu am nicio putere. Prin BDSM, am ajuns să fiu servită și onorată de bărbați.”

Ca să înveți ce îți place și ce te excită, citește cărți despre kink. Uită-te la filme porno kinky. Du-te la un eveniment unde au loc performance-uri kinky. Sau fă-ți un test BDSM – e distractiv.

Multe persoane preferă să practice kink-uri cu partenerii lor sexuali sau romantici. Dar poți să cauți parteneri de joacă și în comunitățile de specialitate.

Îți recomand să începi cu rețeaua de socializare kinky Fetlife. Din păcate, te avertizez că nu e foarte user friendly, interfața arată oribil și unii utilizatori sunt nesimțiți, ca pe orice altă platformă. Totuși, e cea mai bună metodă prin care poți găsi oameni și evenimente din domeniu.

Mai există și aplicații de dating precum Feeld, pentru persoanele care caută sex în grup sau sex kinky. Scrie în bio cât mai detaliat ce kink-uri ai, dacă vrei să găsești un match pentru tine.

Mai știi ce am zis mai sus, de faza aia când am fost la un tip acasă fără să îl fi cunoscut înainte? Nu face ca mine! Eu am avut noroc că tipul a fost ok, dar kink-urile au totuși riscuri fizice și emoționale. Întâlnește-te în public cu un potențial partener înainte să îl lași să te lege și eventual să te scuipe sau invers.

Când îmi caut parteneri, îi întreb mereu de cât timp fac asta și ce skill-uri au. E important să cunoști istoria unui partener și ce calificări are, ca să evitați accidentele. De exemplu, un top ar trebui să știe foarte bine cum să te protejeze și să fiți amândoi în siguranță. E ok și să explorezi cu cineva la fel de începător ca tine, dar faceți lucruri simple, nu începeți direct cu suspendarea în sfori de tavan.

Eu mai întreb potențialii parteneri dacă știu definiția consimțământului sau dacă își cunosc limitele și știu câtă durere pot suporta. Apoi le verific profilul de pe social media, să văd dacă au postat chestii dubioase, gen că nu au limite sau că urăsc safe word-ul. Mai întreb și alți membri ai comunității dacă știu persoana respectivă. 

Înainte să mă lege cineva, întreb persoana dacă știe cum să prevină leziunile pe nervi și când a învățat să lege.

Dacă mă mulțumesc răspunsurile pe care mi le dă, continuăm să discutăm. Uneori discuția curge bine, dar dacă ceva îți dă cu virgulă, ascultă-ți instinctul. Dacă simți că o persoană îți dă un vibe dubios, poate că nu e periculoasă, dar nici nu e potrivită pentru tine.

Oamenii explorează adesea kink-ul cu ajutorul unor profesioniști. Stăpâna Danielle Blunt, care e dominatrix profesionistă, a zis că „e grozav să angajezi un profesionist ca să-ți explorezi dorințele, ca începător, pentru că e mai puțină presiune. Nu mai ai teama că vei speria un potențial partener cu dorințele tale”.

Unele persoane, ca mine de exemplu, preferă să lucreze cu profesioniști. Prefer oricând să mă lege cineva care știe foarte bine ce face, să știu că sunt pe mâini bune și să mă pot relaxa. Unii vor să învețe să lege, alții să fie plesniți, alții să învețe tehnici de dominare. Ideea e că dai un ban, dar știi că merită: oamenii ăștia îți vor respecta limitele și timpul.

Hai să vedem ce sunt, mai exact evenimentele astea. Ele nu sunt întotdeauna orgii. Pot include workshop-uri, cursuri, performance-uri sau petreceri cu jocuri.

Când vezi astfel de evenimente online, caută două acronime:

• RACK, care înseamnă kink-uri consensuale și cunoștințe despre riscuri și că toți cei implicați înțeleg și își dau consimțământul pentru riscurile oricărei activități.
• NMIK, care înseamnă „no minors în kink”, deci minorii nu au voie să participe.

Înainte de orice fel de party, organizatorii țin de obicei niște „munches”, adică întâlniri la care oamenii se cunosc înainte să se distreze sau să exploreze kink-uri împreună. Aceste întâlniri sunt casual, fără costumații speciale sau bice.

Înainte să mergi la un eveniment, întreabă organizatorii despre practicile de consimțământ și cum poți raporta dacă vezi că se întâmplă ceva nepotrivit la party.

Reeru are câteva sugestii de întrebări pentru tine:

„Există supraveghetori la eveniment?” „Cum alegeți performerii, profesioniștii și invitații? Care sunt criteriile de selecție?” „Se consumă droguri sau alcool la eveniment?” „Sunt supravegheate activitățile care au loc?” „E obligatoriu să ai certificat verde?”

Dacă organizatorii nu știu să răspundă ca lumea la întrebările astea, mai bine nu te duce. În orice caz, dacă te atrage mult un eveniment și vezi că lipsește ceva, adu subiectul în discuție! Dacă organizatorii sunt dispuși să facă schimbări pentru confortul și siguranța participanților, e un semn bun!

Ca să te integrezi, citește regulile și respectă dress code-ul. E prea casual să mergi în blugi și tricou. Fii creativ/ă. Folosește dantelă, piele sau latex. Dacă ai întrebări, vorbește cu un organizator.

E foarte important să te porți cu respect. Nu există BDSM fără consimțământ și nu există exccepții de la regulă, a zis Venus Cuffs.

Întreabă înainte să atingi pe cineva sau să îi folosești echipamentul sau jucăriile. Nu întrerupe oamenii în mijlocul unei scene. Păstrează distanța față de scenă ca să nu faci pe nimeni să se simtă inconfortabil și să nu te accidentezi.

Negocierea e o discuție care are loc înainte de o scenă, despre nevoile, dorințele și limitele participanților. Conversația variază în funcție de scenă și de partener. Dacă sunteți niște parteneri care abia se cunosc, discuția trebuie să fie mai lungă. Dacă v-ați mai jucat înainte, e suficient să vă puneți câteva întrebări.

Găsești o grămadă de chestionare pe net, dar mai toate conțin lucrurile astea:

• Limite soft: Lucruri sau activități pe care nu vrei să le faci de obicei, dar pe care le-ai putea încerca cu persoana potrivită, la momentul potrivit. La mine, o limită din asta e jocul cu ace, pe care îl practic doar în condiții de maximă siguranță, cu persoane cu care am chimie foarte bună.
• Limitele hard: Ce nu ești dispus deloc să faci. La mine sunt jocurile de dinamică rasială. Dinamici de putere bazate pe diferențele dintre rase.
• Safe word: Un cod pe care îl folosești ca să pui pauză sau stop la joc. Unele persoane nu folosesc direct „nu” sau „stop” ca safe word, pentru că le place să pretindă că nu le place, face parte din joc. La fel ca mulți începători, eu folosesc culorile semaforului: galben dacă se apropie de limită și roșu dacă vreau să se oprească totul.

Oamenii pot avea reacții foarte intense în timpul scenelor, chiar dacă își imaginează că sunt pregătiți pentru ce urmează să se întâmple și au stabilit un safe word. E bine să stabiliți de la început dacă vă opriți și la alte semne, de exemplu, dacă o persoană începe să plângă.

Stăpâna Blunt îți sugerează să încerci întrebările astea la o negociere:

• Cum arată pentru tine aftercare-ul? Adică ce faci după încheierea ședinței ca să alini partenerul?
• Îți place să verific dacă ești bine după încheierea scenei?
• Ce te face să te simți în siguranță?
• Ce facem dacă ceva iese prost?
• Ar trebui să știu ceva despre corpul sau mintea ta?

După ce ați răspuns la toate întrebările, concentrați-vă pe plăcere.

Înainte să încerci un kink nou, trebuie să te documentezi. Caută ghiduri medicale pe subiect și citește cât de mult poți, mai degrabă de pe site-uri de sănătate, decât de pe bloguri.

Dacă faci o scenă cu sfori, învață să identifici semnele de leziuni ale nervilor, fie că legi sau ești legat. Află cum să nu fii lovit peste organele vitale (evită zona lombară și protejează-ți rinichii).

Nu uita că un bottom nu e doar un participant pasiv. Ebibex, un bottom din Baltimore specializat în sfori și cuțite, mi-a zis: „Ideea că persoanele bottom sunt niște corpuri interșanjabile care arată frumos în sfori e nocivă și jignitoare”. Într-un scenariu bun de kink, bottom-ul are la fel de mult control într-o scenă ca și top-ul.

Ca să reduci riscurile, e cel mai bine să nu consumi droguri sau alcool înainte de o scenă.

Aftercare se referă la revenirea la realitate. Unor persoane le plac îmbrățișările, altora să ia gustări împreună. Unele preferă un masaj reciproc, altele un duș împreună. Alte persoane poate nu vor deloc să petreacă timp împreună cu partenerul după o scenă. Iar asta e ok, doar că trebuie discutat dinainte.

Aftercare-ul nu se încheie neapărat imediat după o scenă. Multe persoane preferă să țină legătura cu partenerul de joacă și la o zi sau două după scenă, în caz că apar sentimente negative. Ebibex spune că atunci când se întâmplă asta, se uită la filme și mănâncă ciocolată. Își anunță top-ul că se simte rău și o ajută să vorbească cu el.

Comunicarea de după o scenă îi ajută pe oameni să treacă peste dureri fizice sau emoționale. Dacă simți că cineva ți-a încălcat consimțământul, e important să știi ce ai nevoie să primești de la cealaltă persoană.

Toate aceste reguli există tocmai ca să facă kink-ul minunat. După ce le-ai învățat, poți să te concentrezi liniștit pe plăcere. Și nu te simți prost dacă nu îți iese totul bine din prima. Fiecare persoană e diferită și vei învăța ceva bun de la fiecare interacțiune.

Acum du-te și pune-ți în aplicare fanteziile și povestește-le entuziasmat prietenilor de unde ai vânătăile alea sexy.