Dacă fotbalul ar fi o petrecere, atunci campionatul românesc ar fi bairamul ăla de garsonieră de la periferie, unde se-nghesuie o grămadă de dubioși cu pantalonii rupți în fund, ca să facă poștă niște bere la pet și să asculte muzică la un casetofon antic. Iar noul sezon al campionatului intern de fotbal, care a debutat ieri, se anunță chiar mai rău decât precedentele.

Mai mult ca niciodată, ediția asta are tot ce-i trebuie ca să te-ndepărteze de la vizionarea meciurilor: echipe amărăștene și plictisitoare, cu antrenori și fotbaliști submediocri, care vor bate mingea pe stadioane dezolant de goale.

În plus, sezonul ăsta a început cu un românism sadea: din cauza falimentului clubului Rapid, nu se știe încă dacă la întrecere vor participa 13 sau 14 competitoare. Inițial, locul Rapidului a fost luat de ACS Poli Timișoara, retrogradată pe teren anul trecut, care urma să-nceapă sezonul cu 14 puncte de penalizare. Apoi, c-o seară îninte de primul meci al sezonului, șefii fotbalului românesc s-au sucit, după care s-au mai sucit o dată, iar în cele din urmă au luat decizia să amâne decizia. Până luni, adică după ce prima etapă se va fi jucat deja.

În debandada asta pur mioritică, fotbaliștii se vor lua la trântă pentru niște lețcaie venite din drepturile TV și privilegiul de a fi eliminați, la anul, în tururile preliminare ale competițiior europene. Nu te mai țin pe jar, așa că uite la ce să te aștepți de la campionatul ăsta, ca să nu te trezești peste câteva luni că te-ntrebi de ce sportul pe care-l joacă băieții din Liga I e altfel decât fotbalul ăla adevărat, pe care-l vezi în competițiile de afară:

Peste tot în lume, microbiștii adoră poveștile frumoase cu echipe mici care câștigă trofeee, ca-n ultima ediție de Premier League sau ca la Campionatul European abia încheiat. Numai că n-ai să vezi asta în campionatul intern. Echipele mici din România sunt atât de modeste, că n-ai nici măcar speranța c-o să apară vreo surpriză.

Poveste clasică deja, Steaua e principala favorită la titlu, ca mai mereu în ultimele sezoane. Asta deși bucureștenii arată mai hazliu an de an. În pauza dintre campionate, vicecampioana, care oricum nu rupea fâș, a pierdut doi titulari importanți (Varela și Chipciu) și doi atacanți de lot (Tade și Bawab). Cum finanțatorul clubului nu mai are chef să investească bani în echipă, iar juniori de perspectivă n-au de unde să apară, lotul a fost peticit cu niște flăcăi aduși să iasă la număr (Daniel Popescu, Octavian Popescu, Aganovici, Achim sau Golubovici). Pe bancă a rămas Laurențiu Reghecampf, deci momentele de circ sunt garantate, mai ales că tehnicianul Stelei are-n spate doi arlechini de marcă: patronul Gigi Becali și directorul sportiv Mihai Stoica. Chiar și așa, ciorba asta dubioasă a Stelei e mai ok decât a adversarelor, așa că roș-albaștri au prima șansă să câștige campionatul.

Astra Giurgiu, campioana din ediția trecută, e singura contracandidată decentă a echipei din Ghencea. Giurgiuvenii au pierdut un singur fotbalist important (Găman), în rest au aproximativ același lot ca-n sezonul precedent. Inclusiv pe show-manul Șumudică, antrenorul care se laudă c-a refuzat o ofertă bănoasă din Turcia, ca să continue la Astra. Oricum, băieții din Giurgiu nu stau rău cu banii, mai ales că patronul lor a fost eliberat recent din închisoare. Așa că astralii nu prea au cum să rateze primele două locuri. Dacă Șumudică nu caftește vreun arbitru sau nu inventează vreun scandal din nimic, probabil că se vor lupta cu Steaua pentru titlu.

Șumudică supărat pe o reporteriță

Dinamo o arde „new", la fel ca-n ultimii ani: la mâna a doua spre a treia, cu buget de criză, dar cu pretenții mari. După ce-au ratat toate trofeele în sezonul trecut, alb-roșii au schimbat antrenorul (Ioan Andone în locul lui Mircea Rednic) și-au umblat masiv la lotul de jucători. Au plecat titulari din sezonul trecut (Cerniauskas, Puljici și Bicfalvi), înlocuiți cu obscuri aterizați în Ștefan cel Mare din campionatele Danemarcei, Costa Ricăi sau Cehiei. În situația asta, Dinamo speră anul ăsta doar la două lucruri: să termine pe locul trei și să-și continue invincibilitatea în fața rivalilor de la Steaua, împotriva cărora n-au pierdut niciun meci (din șase) anul trecut.

Pauza de vară e momentul ăla în care unii fotbaliști revin cu coada între picioare în Liga I, după ce s-au făcut de băcănie pe la cluburi mediocre de afară. Refrenul e același, că vor să-și relanseze carierele, dar adevărul e că n-au făcut față în competiții ceva mai puternice. Spre exemplu, Viitorul Constanța, echipa lui Hagi, l-a repatriat pe Gabriel Iancu, mijlocașul ofensiv care n-a rezistat la Karabukspor, în a doua ligă din Turcia. Chiar și așa, constănțenii se bat la play-off și anul ăsta. L-au pierdut pe micul Hagi, Ianis, plecat la Fiorentina, dar au transferat câțiva jucători (Brandan, Purece, Carp) care, în mod normal, n-au cum să tragă echipa mai jos de locul șase.

Bronzul de anul trecut, Pandurii Târgu-Jiu, a luat-o rău la vale. Gorjenii stau prost rău cu banii, au pierdut zece jucători de bază și l-au adus antrenor pe Petre Grigoraș, un tehnician care-i în ton cu viitorul imediat al Pandurilor: definiția mediocrității. De parcă n-ar fi de ajuns, printre necunoscuții de pe lista sosirilor la echipa din Târgu-Jiu se numără și Ovidiu Herea, băiat reîntors în România după trei ani petrecuți în Elveția și Grecia. Firește, la echipe de mijlocul clasamentului.

Iașiul și Craiova sunt alte două pretendente la un loc în top șase. Moldovenii au terminat-o repede, încă din iulie, cu cupele europene, așa c-or să se concentreze sută la sută pe campionat. Avantajul echipei din Copou e că are un stil de joc atât de rudimentar, încât chiar nu contează că s-a despărțit de omul de gol (Golubovici) și-a transferat doar no-nameuri. Cât timp tactica e „focu ' la ei" și ieșenii fug de nebuni după bășică, nici nu mai contează că se-mpiedică în ea.

CSU Craiova visează la play-off anul ăsta, doar că pretențiile oltenilor nu-s acoperite, cel puțin dacă te uiți pe lista fotbaliștilor care au ajuns în Bănie vara asta (Calancea, Briceag, Vagenin & Rambe). Uite o previziune mai sigură decât un loc în top șase: noul antrenor, Gigi Mulțescu, nu va face mulți purici pe banca CSU-ului. Oltenii sunt iuți la mânie, așa că-l vor trimite la plimbare după câteva etape și-l vor readuce la echipă pe cel mai fierbinte dintre olteni, veșnicul Sorin Cârțu.

Sorin Cârțu, într-una din crizele de nervi caracteristice

Pe lângă ACS Poli Timișoara, care a aflat că va evolua în prima ligă cu doar câteva zile înainte de debut și cu un pasiv de 14 puncte, alte două echipe trebuie să aducă puncte de acasă: CFR Cluj și ASA Târgu Mureș. Ambele sunt în insolvență, pleacă la drum cu minus șase puncte, din cauza datoriilor, și-ți lasă impresia că-s în campionatul ăsta doar pentru că alte echipe din țară stau chiar mai jalnic.

CFR e într-o situație atât de proastă, că-n intersezon nu și-a mai permis nici măcar să aducă jucători de mâna a treia din ligile inferioare din Portugalia, așa cum o făcea în alți ani. Clujenii au rămas fără câțiva fotbaliști străini, dar și fără antrenorul (Antonio Conceicao) alături de care au câștigat Cupa României, în mai. Portughezul s-a săturat de problemele financiare de la club și și-a luat lumea-n cap, iar în locul său a venit Vasile Miriuță. Omul e simpatic, dar la Cluj puteau să vină și Mourinho sau Guardiola, împreună, că-n condițiile în care și-au întărit lotul cu un singur fotbalist (Peteleu), venit de la falimentara Petrolul Ploiești, cfr-iștii n-au șanse nici să prindă play-offul.

În schimb, Târgu-Mureșul merge-n noul sezon ca la păcănele: mai bagă o fisă, poate iese de-un fruct. Deși sunt săraci lipiți și au datorii de milioane de lei, ardelenii au schimbat complet lotul, plus antrenorul. Au plecat 14 fotbaliști, au venit 15 în locul lor, probabil momiți cu „Las ' că-ți dăm bani când facem rost" și-o masă caldă pe zi. Singurele preocupări cinstite ale mureșenilor ar fi să nu pice în „B" și să pună o mămăligă pe masă în cantonament.

Botoșaniul și Concordia Chiajna au răsturnat și ele căruțele cu jucători în pauza dintre campionate. Ambele au loturile schimbate radical față de acum două luni, iar ilfovenii plusează și cu un antrenor de tip Halgian, Emil Săndoi. Deci, poți să fii sigur de asta: Chiajna va fi echipa aia care va parca autocare-n poartă, se va zbate la retrogradare și îi va face pe microbiși să caște în fața televizorului. Moldovenii de la Botoșani, cu ceva stabilitate financiară și câțiva noi-veniți peste media campionatului (Mihai Roman și Victoraș Astafei), au alte pretenții. În caz că nu se schimbă totul peste noapte (lucru probabil în fotbalul românesc), botoșănenii sunt capabili s-o pună de-o performanță importantă pentru urbea de la capătul hărții. Adică, să prindă play-offul.

Vezi și documentarul VICE „Ascensiunea incredibilă a fotbalului din Islanda"

Probabil singura echipă din lume cu care nu ține absolut nimeni, FC Voluntari a supraviețuit sezonului trecut și se pregătește să oripileze și anul ăsta pe toată lumea. De parcă nu era de ajuns că echipa creată-n 2010 e susținută din banii primăriei, deși nimeni n-o vrea, Voluntariul îl mai are antrenor și pe vestitul „Flocea", omul ăla încruntat care-n viața lui are mai multe blaturi făcute decât beri băute ai tu. Ilfovenii au rămas fără cel mai important fotbalist de anul trecut (Kone), dar și fără vreo șase jucători împrumutați de la Steaua, așa că anul ăsta au șanse reale să se ducă în Liga a II-a și apoi să tragă obloanele.

Aceeași soartă ar trebui s-o aibă și ACS Poli Timșoara, echipa originară din Recaș, susținută de primarul orașului, dar respinsă de fanii timișoreni. ACS-ul e prima favorită să cadă în a doua ligă, și nu doar din cauza deficitului ăla de 14 puncte. Timișorenii s-au pregătit toată vara pentru liga a doua, iar lotul lor e unul care stârnește zâmbete chiar și-n submediocritatea din campionatul nostru. Dacă-n locul ACS-ului va fi Rapidul, situația nu se schimbă prea mult. Deși sunt un club de tradiție în România, giuleștenii n-au jucători, n-au antrenor, n-au angajați și nici bani de sandwichuri.

În condițiile astea, Gaz Metan Mediaș, abia promovată, devine o echipă chiar simpatică. Medieșenii, înființați în 1945, au ceva tradiție în fotbalul românesc. Iar cu brazilianul Eric, revenit în România, în lot și cu un antrenor matematician de profesie, găzarii au misiunea să-ngroape Voluntariul și ACS-ul, cele mai antipatice echipe dintr-un fotbal oricum antipatic.

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre fotbal:
Povestea de succes a Politehnicii Timișoara îți arată de ce fotbalul e cel mai tare sport
Am vorbit cu ultrașii din România despre huliganism și de ce urăsc jandarmii
Fetele ultras din România nu îi au la inimă pe jandarmi