Știi sentimentul ăla de umilință când luai un cinci la facultate? Ei, acum le-a venit rândul universităților să se simtă la fel. Un raport al ONG-ului Societatea Academică Română (SAR) a analizat performanța a 48 de universități publice. Le-a găsit slăbiciunile și punctele tari și apoi le-a dat note și stele. A rezultat un clasament din care afli care sunt instituțiile de învățământ care nu merită să te aibă student și care sunt cele la care ar trebui să te simți norocos să le urmezi cursurile.

Astfel, „Raportul Integrității Universitare din România", lansat pe 17 noiembrie 2016, a evaluat instituțiile de învățământ superior pornind de la criterii precum transparență, integritate, meritocrație, management financiar.

Universitățile deja considerate cele mai bune se află în capul listei, așa cum te așteptai. Primul loc îl ocupă Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș (nota 7.94), urmată de Universitatea „Petru Maior" din Târgu Mureș , „Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Univeristatea din București, Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș. Da, ai înțeles bine, cea mai mare notă este sub opt.

Și despre universitățile de pe ultimele locuri ai auzit multe în ultimii ani. Și dacă numele lor - Academia Națională de Informații Mihai Viteazul a SRI (nota 4.91) sau Universitatea Națională de Apărare „Carol I" (nota 4.97) - nu-ți spun nimic, poate ai auzit de doctorii plagiatori ai acestor facultăți. Lista lor e condusă de Gabriel Oprea, fost ministru al Apărării și vicepremier în Guvernul Ponta, secretara sa, Loredana Radu, Neculai Onțanu, fost primar, Bogdan Licu, actual adjunct al procurorului general al României, Mihai Stănișoară, fost ministru al Apărării în Guvernul Boc, Dumitru Pârvu, fost adjunct al șefului Poliției Române.

„Integritatea academică pare din nou un ideal de neatins, scandalul lucrărilor scrise de pușcăriași sau plagiatul lui Victor Ponta generând multe titluri în presa internațională. România a produs din 1990 până în prezent aproximativ 67 de mii de doctori în științe, de trei ori mai mulți decât numărul de lucrări ISI publicate, comparativ cu un raport de unu la unu în Bulgaria. Tendința nu e pozitivă, deși în urma scandalurilor, numărul de titluri acordate a scăzut", îți explică experții SAR în document.

Pe baza scorului final, evaluatorii au decis câte stele merită fiecare universitate. Iese în evidență Universitatea „Eftimie Murgu" din Reșița care a reușit performanța să primească zero stele.

Academia de Informații și Universitatea de Apărare au o singură stea, alături de Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești, Universitatea „Aurel Vlaicu" din Arad, USAMV Banat și USAMV București.

„Universitățile cu o singură stea nu ar trebui să aibă școli doctorale. Acestora ar trebui să li se acorde o perioadă de grație în care să își rezolve problemele sau să li se retragă finanțarea", recomandă experții în raport.

Am încercat să aflu ce părere are rectorul ANI, de exemplu, despre această recomandare, dar nu a fost de găsit până la publicarea acestui articol.

Două stele au universități precum SNSPA, Politehnica din București, „Ovidius" din Constanța, Transilvania din Brașov, cărora SAR le recomandă să își construiască singure programe de creștere a integrității și calității.

ASE București, Universitatea de Vest din Timișoara, Maritimă din Constanța, Universitatea din Craiova sunt câteva dintre cele 13 care au primit trei stele din maximul de patru. Despre ele experții spun că „au potențial, deși DNA ne-a surprins în ultimele zile cu o vizită la una dintre ele sub acuzația de vânzare de diplome".

Doar șase-s norocoase și au patru stele: Universitatea București, UMF „Iuliu Hațeganu" din Cluj Napoca, Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, Alexandru Ioan Cuza din Iași, Babeș-Bolyai din Cluj și UMF Târgu Mureș. Despre ele, evaluatorii spun că diplomele lor ar trebui să primească un plus de încredere la capitolul integritate și competență pe piața muncii.

Dar același raport îți atrage atenția că și o universitate de top poate avea uscăturile ei: „Vânzarea de diplome sau facilitarea obținerii lor este o problemă cvasigenerală în sistem, atât la propriu, cât și la figurat (criterii laxe). Chiar universitățile clasate la patru stele au rectori acuzați de plagiat sau alte forme de impostură academică a căror clarificare nu ne este integral clară."

Raportul SAR îți disecă activitatea universităților și-ți spune cum stau la fiecare criteriu în parte.

Astfel, universitățile au media opt la capitolul transparență. Experții au analizat timpul în care au răspuns la solicitările lor, precum și informațiile pe care studenții le pot găsi pe site-urile instituțiilor. Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj e fruntașă, pentru că publică informații sensibile de la concursui și achiziții, în timp ce la polul opus se află instituții precum Petrol și Gaze, Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport, SNSPA, Politehnica Timișoara. Ultimele sunt la coadă pentru că ascund informații esențiale pentru studenți și nu le-au răspuns experților la cererile trimise pe baza legii liberului acces la informațiile de interes public.

Când vine vorba de corectitudine academică, universitățile din România nu merită mai mult de nota cinci, au decis evaluatorii.

„Majoritatea conducerilor universităților nu a luat măsuri în ce privește activitatea profesorilor universitari care au cauționat lucrările unor condamnați pentru corupție și cincisprezece universități au plagiate semnalate chiar la nivelul conducerii", explică documentul.

La capitolul ăsta, o singură instituție de învățământ superior a luat peste șapte puncte - Universitatea „Petru Maior" din Târgu Mureș. La cele mai rele practici conduc SNSPA, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș" din Timișoara, Universitatea „Aurel Vlaicu" din Arad și USAMV Banatului „Regele Mihai I al României" din Timișoara.

Criteriul calitatea guvernanței se referă la modul în care conducerile organizează viața de zi cu zi a instituției. De exemplu, concursurile pentru cadre didactice. Aici, în fruntea clasamentului stau Universitatea „Petru Maior" din Târgu Mureș, Babeș-Bolyai și Universitatea București. Și aici a dezămăgit cel mai tare SNSPA, urmată de Medicina Veterinară din Cluj și „Victor Babeș" din Timișoara. Per total, media a fost de șase.

Media este șapte la corectitudine financiară, dar unele universități nu merită mai mult de patru - cea din Reșița și Politehnica București - sau cinci - USAMV Timișoara și Universitatea Transilvania. Dar niciuna nu stă mai rău, din nou, decât SNSPA. De notat că universitățile care dezamăgesc la capitolul ăsta au dat cei mai mulți miniștri și secretari de stat, menționează raportul.

Probabil nu e o surpriză pentru tine că universitățile o dau rău în bară când vine vorba de meritocrație. Evaluatorii îți explică modul în care au evaluat școlile doctorale: „Pe motive de integritate, citatul este principala formă de recunoaștere a meritelor în lumea academică. Plagiatorii nu citează. Un îndrumător nu e la începutul carierei și, dacă nu e un impostor, va avea un număr de citate corespunzător cu disciplina sa. Citatul academic este cea mai democratică formă de a evalua performanța."

Astfel, numărul mediu de citări pe țară a fost de 32. Foarte slab, spun experții. Scorul cel mai bun l-a avut Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași, care s-a apropiat de patru sute de citări.

La finalul acestei analize, experții au tras o concluzie: „În România nu există universități impecabile. (…) Performanța academică rezonabilă există numai la o treime dintre universități."

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre facultățile din România:
Ce-am învăţat ca student la 30 ani, în România
Întrebarea zilei: Ce te-a enervat cel mai tare la facultatea pe care ai urmat-o?
Ce am învățat despre viață după ce am renunțat la două facultăți din București