Portocale? Mere? Apă de la robinet sau de la fântână? Apa plată? Laptele de vacă? Laptele praf? Cereale? Salata verde? Spanac? Carne? Care dintre acestea a ascuns bacteria E. Coli vinovată pentru moartea a trei bebeluşi şi îmbolnăvirea gravă a altor nouă, în ultimele două săptămâni? Poate fi una dintre acestea sau poate fi vorba de orice altceva. Şi e foarte posibil să nu aflăm niciodată, spun medicii şi inspectorii sanitari care încearcă să afle cauza infecţiei.

De fapt, ca să înţelegi şi mai bine situaţia, nici măcar nu se ştie cu exactitate dacă e vorba despre E. Coli sau nu. Medicii de la Marie Curie care îi tratează pe bebeluşi sunt convinşi că este vorba de o anumită tulpină de E. coli, bazându-se pe simptomele şi evoluţia bolii, dar diagnosticul nu se bazează pe rezultaltele unor teste. Adică nu scrie undeva negru pe alb că micuţii au avut în organism una dintre tulpinele periculoase de E. Coli care duce la Sindromul Hemolitic Uremic (SHU). Iar sindromul ăsta poate duce la insuficienţă renală acută şi, ulterior, la moartea pacientului.

Dar reiau cazul. Pe 9 februarie, inspectorii Direcţiei Sanitare Publice din Argeş au aflat, din presă, că mai mulţi copii de la Spitalul de Pediatrie din Piteşti ar suferi de sindrom hemolitic uremic, un mănunchi de simptome de genul diaree, febră, anemie, insuficienţă renală. S-au deplasat la spital a doua zi, dar majoritatea copiilor fuseseră transferaţi la Spitalul Marie Curie din Bucureşti. Pe 10 februarie, s-a dat alarma la nivel naţional. Ministerul Sănătăţii a trimis o echipă în Argeş, au început teste la apa potabilă din localităţile din care provin copiii, la lapte praf, la apa îmbuteliată. Între timp, trei dintre cei 12 copii între cinci luni şi trei ani au murit. Dintre cei nouă rămaşi la Marie Curie, doi au fost externaţi azi, patru sunt la terapie intensivă şi patru pe secţia de nefrologie, responsabilă de sănătatea rinichilor.

Ce îi leagă pe cei 12 copii? Mai nimic şi exact asta este problema, au spus astăzi într-o conferință de presă membrii echipei formate din specialişti de la cinci instituţii: Ministerul Sănătăţii, Institutul de sănătate publică, Direcţia Sanitar Veterinară Argeş, Spitalul Marie Curie şi Institutul Matei Balş.

Astfel, copiii nu sunt toţi din aceeaşi localitate, nici măcar din acelaşi judeţ. Unii stau la ţară, alţii la oraş. Unii beau apă plată de la magazin, alţii de la fântâna din curte. Unii beau lapte de la vaca din gospodărie, alţii de la supermarket. Unii sunt alăptaţi, alţii beau lapte praf. Lista sună aşa: cinci sunt din Piteşti, unul din Craiova, unul din Câmpulung Muscel, unul din Bucureşti, doi din Topoloveni, unul din Mărăcineni, unul din Poiana Lacului. De reţinut că ultimele trei sunt comune din jurul Piteştiului şi că cel din Bucureşti fusese de curând în vacanţă în Bran, care nu este departe de graniţa cu judeţul Argeş.

Drept urmare, ancheta epidemiologică derulată de autorităţi se concentrează pe ipoteza că este vorba de un element local.

Drept urmare, de astăzi toate instituţiile medicale din ţară sunt obligate să raporteze institutului orice caz de boală diareică severă, eventual cu semne de sindrom hemolitic uremic, a spus Pistol. Potrivit acesteia, o echipă de la Centrul European de Control al Bolilor urmează să vină în România pentru a-i ajuta pe specialiştii români.

Aşadar, orice ar fi putut să provoace îmbolnăvirea celor mici. Dar nu ceva care să se extindă la nivel naţional.

Tot ea nu exclude ca sursele de infecţie să fie diferite în cazul copiilor. Adică unul se poate să se fi îmbolnăvit de la lapte, unul de la salata crescută pe un sol în care a fost folosit bălegar ca îngrăşământ, altul de la carne gătită inadecvat.

Potrivit medicului, perioada de iarnă-primăvară este favorabilă dezvoltării de germeni. Iar zonele în care oamenii îşi procură singuri hrana sunt mai expuse riscului.

Medicii au dat exemplu epidemiei din Germania, din 2011, când patru mii de persoane au fost infectate cu o tulpină de E. coli, iar 20 % au făcut sindrom hemolitic uremic. Dintre acestea, 53 au murit. „Nici acum nu se ştie exact cauza. Întâi au fost incriminaţi castraveţii din Spania, apoi roşiile de nu ştiu unde, apoi germenii de grâu încolţit din Egipt", a spus medicul Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii de Microbiologie.

Greutatea aflării cu exactitate a agentului patogen are două cauze: administrarea de antibiotice şi timpul îndelungat de la instalarea bolii la efectuarea testelor. Astfel, medicii de la Bucureşti au admis ceea ce se vehicula în presă, şi anume că micuţilor le-au fost administrate antibiotice la Spitalul din Piteşti. Asta deşi nu numai că nu era necesar, dar este şi contraindicat.

Din 2002 până astăzi, 60 de copii cu sindrom hemolitic ureic au trecut prin secţia pe care o conduce. Dintre ei, cinci au murit.

Bun, şi atunci care a fost faza cu portocolele şi pesticidele? Mai ştiţi zvonul ăla care circula în comunism, că portocalele erau injectate cu sânge infectat cu HIV sau cu mercur? De data asta, tot portocalele au căzut victimă. Astfel, o ştire a făcut mare vâlvă acum două zile, şi suna cam aşa: portocalele nu sunt de vină pentru îmbolnăvirea copiilor, pentru că nivelul de pesticide este în standarde normale, după cum au arătat controalele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare, din subordinea Ministerului Agriculturii. Pam-pam! Dar care era legătura între pesticide şi E. coli? Sau între simptomele copiilor şi pesticide?

„Niciuna", a răspuns ieri medical Bălgrădean. „Vorbim de o cu totul altă patologie."

De ce au fost testate portocalele? E încă neclar. Oficialii ANSVSA spun că s-au autosesizat pentru că medicii de la Marie Curie ar fi incriminat portocalele, iar medicii de la Marie Curie spun că nici vorbă de vreo legătură între portocale, pesticide şi starea copiilor.

„Portocalele chiar nu sunt incriminate", spune Bălgrădean. Asta în primul rând exact acelor pesticide, care omoară bacteriile, spun experții.

Dacă nu au fost portocalele, atunci poate au fost vaccinurile? Dacă te numeri printre cei obsedaţi că există o teorie a conspiraţiei şi, inclusiv în acest caz, vaccinurile sunt de vină, e inutil să citeşti următoarele rânduri. Pentru ceilalţi, lucrurile stau aşa, în cuvintele Amaliei Şerban, şefa Direcţiei Asistenţă Medicală şi Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii:

Sau prin cele ale medicului epidemiolog Adriana Pistol:

Bacteria E.Coli se găseşte în mod natural în organismul fiecăruia dintre noi, mai exact în tubul digestiv. Cele mai multe tulpini sunt infonsive sau chiar benefice, dar unele sunt extrem de nocive. Acestea din urmă se regăsesc în tractul intestinal al unor animale domestice, în special vaca. Contaminarea se face prin fecalele acestui animal şi prin carnea sau laptele lor, dacă este insuficient preparată termic. Bacteria ajunge, prin folosirea îngrăşămintelor naturale, şi pe fructe şi legume. De aceea, acestea trebuie spălate bine înainte de consum.

Mare atenţie să nu atingi fructe şi legume după ce ai atins carne crudă, fără să te speli pe mâini. Bacteria se poate transmite şi de la om la om, doar în cazul unei igiene precare. Mai exact, dacă nu te speli pe mâini după ce folosești toaleta sau după ce schimbi scutecul unui bebeluş. De aici, sfatul unamim al specialiştilor: „Spălă-te pe mâini!"

Urmărește VICE pe Facebook

Mai citeste despre virusi
Mai mult ca sigur ai și tu herpes
Tot ce știm despre virusul global Zika, care afectează femeile însărcinate
Bolile sunt mai deștepte decât medicii noștri