Chestii

Cum văd străinii protestele din România, datorită cărora am ajuns să fim lăudați

Oamenii ăștia sunt vecinii noștri, de mai aproape sau mai din vest, care n-au mai crezut că românilor le mai pasă de lupta anticorupție. Surpriză, Europa!

Raul Kunendorfer

Europa, de fapt cam toată lumea, e înfundată în corupție la nivel înalt, în timp ce legislațiile muncii se croiesc ușor, dar sigur, împotriva angajatului, iar munca a devenit o ocupație hipertaxabilă. Zici că mai lipsește un pas până să fie accizată. Și să se mai plângă careva că un om normal preferă ajutoarele sociale… Pe de altă parte, abuzul de putere, nepotismul, mita, traficul de influență fac o punte solidă peste un stat lichid, între politicieni și corporații (altfel pline de etică corporatistă pe slide-uri PowerPoint).

Fillon scurge un milion de euro către nevasta lui (hei, e legal, poate puțin imoral, dar legal ca berea), iar nazista Le Pen își angajează gorila la biroul parlamentar (și îi pocnește pe ziariștii care o întreabă despre tărășenie), politicienii italieni asaltează abuzul în serviciu într-o solidaritate demnă de cauze mai eroice, Orban face cadou prietenilor îmbibați cu etică corporatistă metrouri și stadioane. Abuzul de putere e o problemă pan-europeană a politicienilor semifasciști.

Îmi pare, fără să mă extaziez inutil, că românii din stradă au răspuns prin ricoșeu și la mizeriile ori abuzurile aiurea. Cel puțin așa par să fi perceput tinerii politologi europeni pe care i-am întrebat despre cum vad ei protestele de la noi. Știi că ne place să ne vorbească lumea; uită-te infra să vezi ce cred vecinii despre proteste.

Citește și: Care-s diferențele principale dintre protestul anticorupție și cel pro-PSD din București

Fotis Kafarakis, editor politic la televiziunea națională elenă
Atena, Grecia

„Nu prea știu cam cum e în restul Europei, dar aici, în Grecia, oamenii sunt foarte interesați de subiectul ăsta – de fapt, și la noi, corupția e una din obsesiile dezbaterilor politice în ultimul deceniu. Grecii au compasiune pentru români pentru simplul motiv că și țara voastră a suferit mult din cauza guvernării proaste și a corupției. 

Totuși grecii nu și-au exprimat furia prin demonstrații masive precum românii. Grecii și-au aruncat mânia în urna de vot, alegându-i pe cei care păreau luptători împotriva corupției și a falimentului. Înțelegem însă foarte bine dorința de justiție: în Grecia doar câțiva funcționari publici - și mult mai puțini politicieni – au fost condamnați pentru corupție și spălare de bani."

Frank Burgdoerfer, economist și politolog, expert în programul „Team Europe" al Comisiei Europene
Berlin, Germania

Fotografie de: Ingo Kniest

„România are sute de mii de cetățeni bine educați, inteligenți și ambițioși. Sper că întâlnirea lor fizică la proteste va duce la creșterea încrederii. Întotdeauna am observat un fenomen ciudat: ia un singur român și e plin de încredere în sine; ia doi și, în mod colectiv, își pierd orice ambiție, devin abulici. Acum se pare că se conturează o identitate a unei alte Românii și e foarte diferită față de ceea ce alți europeni cred despre ea: tânără, europeană, responsabilă, civică!

Cred că ceea ce se întâmplă în România nu are suficientă acoperire în media europene, în ciuda aparențelor. Detaliile nu sunt bine cunoscute sau înțelese și există un fel de teamă în a lua partea uneia dintre tabere într-un conflict care e portretizat de multe ori ca o luptă între un guvern social-democrat și un președinte de centru-dreapta. Eu tind să cred că suntem martorii unei transformări fascinante; o europenizare în cel mai bun sens al cuvântului, ceva ce ar trebui să inspire tot restul continentului."

Veronica Ulivieri, jurnalist
Florența, Italia

„Cred că protestele din România sunt un semn că societatea civilă din România e bine și sănătoasă. Din punctul meu de vedere, protestele sunt o veste bună pentru Europa și în mod special pentru Italia, unul dintre statele membre cu cel mai mare indice de percepție a corupției.

Italienii realmente cred că românilor nu le mai pasă de corupție fiindcă s-ar fi obișnuit cu ea. Ceea ce se întâmplă acum în orașele României demonstrează că nu e adevărat. Între timp, aici, în Italia, la 25 de ani de la cel mai mare proces de corupție Mani pulite, am uitat lecțiile învățate în timpul scandalului Tangentopoli. Sau poate că nu am învățat niciodată nimic."

Petr Kutílek, lector la Universitatea Carol din Praga, Cehia 

„Sunt impresionat de faptul că oamenii ies în stradă să protesteze împotriva corupției. În ciuda a ceea ce auzim zilele astea, cum că cetățenii tind să fie preocupați numai de interesele lor economice imediate, în România vedem un popor care s-a ridicat pentru o valoare democratică fundamentală: egalitatea în fața legii."

Citește și: Cum pedepsesc alte țări din UE abuzul în serviciu

Weyer Balázs, Director al Asociației Editorilor maghiari
Budapesta, Ungaria

„În primul rând, e întotdeauna copleșitor să vezi mulțimi de oameni care își apără valorile – cu atât mai mult când e vorba de corupție și abuz de putere. E un exercițiu – orice societate trebuie să practice protestul din când în când ca să rămână în formă.

Totuși nu cunosc tot subtextul politicii românești și am unele neliniști. E destul de dificil să judeci din afară dacă DNA a avut o bună practică ce ar putea să inspire măsuri dure anticorupție. Poate e doar o parte obscură a jocului democrației clientelare. Oricât de sincere sunt emoțiile maselor și oricât de mult le-aș simpatiza, există o mica îngrijorare legată de ce fel de viitor se poate naște din furie; se va deschide calea către o politică mai curată sau către retorici și mai populiste. Sper totuși că entuziasmul acesta instantaneu din stradă rămâne suficient de puternic ca să conducă spre schimbări mai profunde în România."

Ruslanas Irzikevicius, antreprenor media
Vilnius, Lituania

„Demonstrațiile masive din România trimit un semnal clar către establishmentul local: țara nu dorește să schimbe vechea nomenclatură cu una nouă. Nu există cale de întoarcere către trecutul întunecat, România se îndreaptă ireversibil către Vest." 

„Acesta este și un semnal către Kremlin: «Noi, românii, suntem europeni. Corupția în stil rusesc nu e binevenită în țara noastră».

Hande Eslen-Zyia, Research Fellow, Universitatea din Brighton
Istanbul, Turcia

„Precum protestele din Gezi Park în Istanbul, aceste proteste exemplifică un caracter schimbător al mișcărilor sociale contemporane, unde munca în echipă și colaborarea sunt susținute, iar abilitatea de a angaja pe alții este mereu scoasă în evidență. 

Protestele din Gezi Park au fost, în felul lor, o cale de a scăpa de liderul unic, tradițional și autoritar și de a da o nouă formă de leadership. E vorba de leadershipul orizontal, un leadership fără lideri. Între protestatari nu există ierarhie, iar mesajele se transmit prin postere, bannere, tricouri și sloganuri. Mulțimea își menține mereu simțul umorului și creativitateaș și repetă în cele mai imaginative moduri dorința de a trăi într-o societate (mai) egalitară."

Xavier Artigas, sociolog
Barcelona, Spania

„De curând, am recitit Hannah Arendt; astfel de mișcări sunt oportunitatea adevărată de a face politică. Weltanschauungul public este redefinit; ba chiar și percepția asupra realității. Scuze, cred că sună prea livresc. Mă rog, e foarte cool ceea ce se întâmplă."

Kuba Wojnarowski, politolog, vicepreședinte al Cofederației Lewiatan
Varșovia, Polonia

„Înainte de orice – e impresionant, din perspectivă poloneză - că peste o jumătate de million de oameni demonstrează pe străzi. În era Facebook cu like/dislike astfel de demonstrații la asemenea scară arată hotărârea cetățenilor români de a se opune deciziilor nocive ale politicienilor. Demonstrațiile din România mai indică și eficacitatea disobedienței civile. Niciun guvern nu poate ignora și rezista la asemenea hotărâre și solidaritate."

Citește și: Am vorbit cu tinerii care le-au adus ceai gratis protestatarilor PSD și au fost huiduiți

Blandine Grosjean, Producător de film
Paris, Franța

„Cred că vremurile transparenței se apropie tot mai mult. Ceea ce se întâmplă în Franța cu Fillon e un semn asemănător. Evenimentele din România îmi dau motiv să sper că și noi vom coborî în stradă dacă Fillon s-ar prezenta în alegeri, dacă ar fi ales și dacă nu ar rambursa banii pe care soția și copiii lui i-au luat fără să muncească.

Dar atunci când văd România cu toate problemele sale, curajul și furia oamenilor mă inspiră. Francezii mi se par prea pasivi, prea obișnuiți cu micile compromisuri."

Pavel Antonov, jurnalist
Sofia, Bulgaria 

„Politicienii români nu au fost atât de norocoși cu poporul precum politicienii bulgari, zice o glumă la modă în Sofia. De fapt, bulgarii au avut propriile lor revoluții de stradă în 2013-2014, când au căzut două guverne, unul după altul. 

Frustrați să vadă aceleași partide vechi și aceiași politicieni rotindu-se la putere, oamenii au vrut demisia cât mai rapidă a executivului. Evenimentele din România, totuși, au coincis cu formarea unei coaliții anticorupție viabile în jurul unor valori ecologice, de drepturi ale omului și politică onestă care promit să înfrângă status-quo-ul. Succesul mișcării anticorupție în România vecină este util în scopul acesta. Așa că vă țin pumniii!" 

Citește și alte texte despre protestele din România:
Am protestat cot la cot cu PSD-iștii de la Cotroceni și m-au mutat în față, să se vadă că-s și tineri acolo

Comentariile românilor la ieșirea lui Iohannis în fața protestatarilor sunt sfârșitul Adevărului

Mai multe de la VICE
Site-uri VICE