Știri

Motivul mai puțin cunoscut pentru care se schimbă buletinele în România fix acum

În seara zilei de 2 august 2021 aproape că mi-am auzit portofelul cum a răsuflat mai ușurat.
Răzvan Băltărețu
Bucharest, RO
3.8.21
carte de identitate noua, ce inseamna carte de identitate cu cip
Fotografie de Raul Ștef / Mediafax Foto

De la primul buletin până acum am schimbat patru portofele. Nu am ales niciunul pentru că mi-a plăcut, ci am făcut un compromis între „rezonabil” și „îmi încape buletinul în el”. Totodată, am trecut prin două pașapoarte până acum tocmai ca să trec mai ușor prin aeroporturile care scanează automat actul. Cu buletinul românesc nu se poate așa ceva și, cumva, e de înțeles. 

Publicitate

Ce-avem acum e o carte de identitate din 1997. Sunt 24 de ani în care lumea a evoluat enorm. Dar, en fin, România a trecut la cartea de identitate biometrică. Bine, „a trecut” e o formă frumoasă de-a spune că treaba e gata, dar mai durează. Deocamdată, proiectul a debutat în regim de pilot la Cluj. Iată că Emil Boc poate nu le-a băgat oamenilor metroul sub stradă, dar îi ajută, cumva, să iasă mai repede din țară. E și asta o idee. 

Prin acest proiect pilot vor fi emise cinci mii de cărţi de identitate electronică. Apoi, în funcție de cum merge, va fi extinsă treaba în toată țara. Sigur, dacă va fi găsit suficient plastic cât să toarne buletinele astea. Pentru mine ce s-a întâmplat pe 2 august e aproape un moment istoric, așa că ți-am făcut un deosebit buchet de cum s-a ajuns aici. Spoiler: ne-am tras pe cur ca popor până în ultima secundă.

Noul buletin are un nume formal interesant: carte electronică de identitate

Știu, există această dezbatere sterilă: nu e buletin, e carte de identitate. Sigur, spune-i cum vrei, e chestia aia care atestă că ești cine ești și, la o adică, mai oferă un plus de informații. Versiunea electronică presupune că acea bucată de plastic are un cip și respectă un standard pe baza căruia se poate face o citire de către un aparat. Și astfel de aparate pot fi în aeroporturi, la intrarea în instituții publice, la medic și, la o adică, peste tot unde ar fi nevoie.

Publicitate

Cipul respectiv a născut ceva agitație în urmă cu vreo patru ani. Te poți aștepta la ceva ceartă și în 2021, și în următorii ani. În 2017, noul buletin era criticat de habotnici că e o unealtă a diavolului. Din exterior toată zbaterea asta ar fi fost amuzantă, dacă n-ar fi fost pentru un act cât de cât important în viața ta de zi cu zi. În orice caz, gălăgia a trecut și buletinul a ajuns să aibă cip. 

Astfel, buletinul e mai mult ca pașaportul acum, sau ca un card, și mai puțin ca o bucată de plastic vag nesigură și incomodă în buzunar sau portofel. Vor fi stocate imaginea titularului și două amprente. Totodată, va putea fi emis de la vârsta de 12 ani. În esență, a fost făcut un mix între pașaport și permis de conducere, iar în următorii zece ani te poți aștepta ca buletinul să aibă și datele medicale din cardul acela care a dat atât de multe bătăi de cap statului, dar mai ales cetățenilor și medicilor. 

Publicitate

De ce se schimbă buletinele în România tocmai acum

Ziceam mai sus că plasticul care ține acum loc de carte de identitate e din 1997. Ei bine, exista o rază de speranță în urmă cu câțiva ani că lucrurile se vor schimba. Mai precis, din iulie 2013 trebuia să fi avut așa ceva. Ca să nu își atragă prea multă ură, Ministerul de Interne a decis că acel buletin nu va fi obligatoriu. 

O problemă similară, cu cipul și cu stocarea datelor, a fost și în 2010, când România a trecut la pașaportul biometric. La acel moment schema a fost simplă: valabilitate mai mică pentru cel vechi. Între timp, toți cei care au nevoie de pașaport pentru anumite țări sau vize nu-și mai răcesc gura pe internet că are cip, că le-au fost luate amprentele, ci pur și simplu cer documentul și-și văd de călătorie. 

Pe 1 aprilie 2014, ceea ce ar putea părea tot o glumă, România a mai încercat o dată buletinul biometric. Era și-o veste bună atunci: codul unic de identificare în sistemul de asigurări de sănătate şi numărul cardului de asigurat ar fi fost şi ele incluse. Astfel, reducerea numărului de acte de identitate ca să rezolvi treburi cu statul. Încă e o veste bună și în prezent. Totodată, se vehicula că buletinele electronice vor cuprinde detalii în legătură cu starea de sănătate, inclusiv diagnosticele medicale cu risc mare, grupa sanguină şi RH-ul, plus acceptul pentru prelevarea de organe după deces.

Publicitate

În 2017 a mai fost un moment major: se schimbă, iar și din nou, buletinele. Surpriză, nu s-au schimbat. Mă rog, să fiu corect atunci era doar un proiect de lege. Acel proiect de lege a dus și la certurile despre „drac” și „card”. Ca fapt divers, și cartela SIM are cip, și cardul bancar are CIP, și fiecare dintre acestea stochează diverse date. Dar, dacă vrei să-ți faci griji de datele personale, am ceva pe subiect, însă un pic mai încolo. 

E posibil ca 2017 să fi fost cel mai activ an pentru buletinul biometric. Au fost prezentate modele, ba chiar și de la vecini, iar MAI a spus că introducerea ar fi pregătită pentru 2018. 

Stai să vezi însă că în 2020 treaba a fost decisă: din 2021 chiar vor fi buletine biometrice. Am crezut că România se ia, în sfârșit, în serios. Doar că nu neapărat România s-a luat în serios, ci Uniunea Europeană. Mai precis, există directiva 1157/2019 care reglementează treaba asta și obligă țările membre UE să ia în serios securitatea actelor. Termenul limită, deloc surprinzător, era august 2021. Mai precis, 2 august 2021. Hai că ne-am sincronizat excelent, drag popor!

Publicitate

Buletinele de acum, deja eliberate, vor putea fi folosite până expiră sau până la 3 august 2031. Ce încearcă însă UE e să consolideze cumva securitatea călătoriilor, pentru că, în prezent, circa 80 de milioane de cetățeni ai Uniunii n-au acte care să poată fi scanate rapid de un aparat. Astfel, trebuie verificate de mâna și de ochiul unei persoane care poate fi foarte bine predispusă erorii. În fine, hai că se schimbă ceva. 

Noul buletin e sigur. Ce nu-i sigur e câtă încredere poți avea în țara ta

Da, noile cărți de identitate au mai multe elemente care să le facă mai sigure. Din punct de vedere tehnic nu-s probleme. Ce se întâmplă însă e că statul poate colecta și mai multe date despre cetățeni, de la amprente la date medicale. Sigur, le avea și până acum, într-o anumită măsură, doar că centralizarea înseamnă că sunt mai ușor de accesat. 

Există deja o idee a Comisiei Europene de-a crea un buletin digital. Testele ar începe în 2022. Pe de o parte e un pas firesc în digitalizare și, eventual, în protecția datelor, cum susține Ursula von der Leyen, pe de altă parte ar putea fi vorba de abuzul datelor în anumite state. În Germania deja e o oarecare îngrijorare. Țara aceasta, totodată, experimentează cu buletine digitale, denumite eID, stocate pe telefon cam cum îți stochezi cardurile bancare pentru plată. 

Publicitate

Aici e importantă o separare clară. Există, înainte de toate, buletinul biometric. E mai greu de falsificat, stochează date importante despre tine (în special cele medicale, care ar putea fi accesibile și într-un spital din România, și la un medic din Italia sau alte țări UE) și e mai sigur când vine vorba de călătorii. Există apoi statele care au acces la date. Sigur, statele nu sunt niciodată prea departe de spionaj în masă, dar aici nu mai e vorba de unelte, ci de cum sunt folosite acele unelte.

E cazul unei încheieri, așa că gândește-te la foc: pe cât de util ne e să ne încălzim și gătim, pe atât de dăunător e când scapă de sub control. E o invenție în perfecționarea căreia au fost investite zeci de mii de ani și încă nu-i 100 la sută sigură. Așa e și cu orice altă invenție: contează la ce e folositoare și cum e folosită.