Mediu

Partidul Ecologist Român, tomberonul din care se reciclează doar politicieni

„Într-un fel, PER își merită numele, pentru că reciclează relicve politice și le prezintă într-o lumină nouă, verde. Unii ar zice ca fac upcycling”, spune Ionuț Ruscea.
4.11.20
partidul ecologist roman, marcel pavel, sanda ladosi
Acest colaj e un pamflet. Fotografie cu tomberon via unsplash, fotografii cu Marcel Pavel, Sanda Ladoși și Șerban Nicolae via paginile lor de Facebook și fotografie cu Cătălin Rădulescu de Alexandru Dobre, Mediafax Foto. Colaj VICE

Partidul Ecologist Român (PER) a ieșit zilele astea din umbră cu vești care nu au legătură cu reducerea poluării aerului sau combatarea tăierilor ilegale din păduri. S-a remarcat, în schimb, prin candidaturile cântăreților Sanda Ladoși și Marcel Pavel, dar și a foștilor PSD-iști Șerban Nicolae și Cătălin Rădulescu pentru Senat și Camera Deputaților. 

Într-o țară în care dezastrele ecologice sunt la ordinea zilei, iar fenomenele meteo extreme cauzate de schimbările climatice se intensifică, partidele ecologiste sunt aproape invizibile. În această legislatură a Parlamentului nu există niciun partid ecologist care să fi trecut pragul de cinci la sută, dar ele se pregătesc din nou de alegeri.

Publicitate

Partidul Ecologist Român s-a pregătit de lupta electorală cu nume precum Sanda Ladoși, Marcel Pavel, Cătălin Rădulescu („deputatul mitralieră”), Șerban Nicolae sau Liviu Pleșoianu. Nu numai că numele lor nu sunt legate de nicio realizare în domeniul protecției mediului, dar Șerban Nicolae este autorul invitației către colegi parlamentari de a ieși afară îmbrăcați sumar în mijlocul iernii, pentru a testa încălzirea globală.

Nu e o noutate pentru partidele ecologiste să iasă în evidență prin membrii celebri. Celălalt partid ecologist al României, Partidul Verde, s-a remarcat în 2011 prin numirea lui Mugur Mihăescu de la Vacanța Mare ca președinte, iar anul trecut, conducerea a fost preluată de Florin Călinescu

Am întrebat trei ecologiști ce părere au despre Partidul Ecologist Român și impactul lui asupra crizei de mediu din România, ca nu cumva să te lași păcălit de numele entității. 

Ionuț Ruscea, activist de mediu, fondator Sustain.ro

ionut ruscea

Ionuț Ruscea, fotografie din arhiva personală

VICE: Ce știi despre Partidul Ecologist Român?
Ionuț Ruscea: PER este un partid înființat în 90, de către niște securiști care probabil aveau acces la revistele din afară și s-au inspirat de acolo când și-au ales numele partidului. Ei sunt primii ecologiști din România. Participă la primele alegeri libere din România și timp de câteva legislaturi bagă câte doi trei securiști în Parlament. 

În ce măsură crezi că PER reprezintă cauzele ecologiste?
Pentru o vreme, PER a dispărut, dar este reinventat ori de câte ori vreun renegat dintr-un partid „istoric” nu mai are loc pe listele acelui partid. Prin el au trecut oameni pe care ori nu îi știe nimeni, ori sunt cei mai notorii dinozauri. Într-un fel, PER își merită numele, pentru că reciclează relicve politice și le prezintă într-o lumină nouă, verde. Unii ar zice ca fac „upcycling”.

Publicitate

Ai colaborat vreodată cu PER sau alt partid verde?
Nimeni din partea civilă a „verdelui” din România nu a colaborat vreodată cu PER și nici cu alte partide ecologiste. Motivul este că partidele nu sunt nici profesioniste și nici serioase. Și nici măcar nu au pretenția asta, pur și simplu se prefac că sunt ecologiști, iar noi ne prefacem că nu există. Pentru ecologiști, PER nu reprezintă nici măcar o amenințare. PER e pur și simplu o glumă.

De ce crezi că nu există un partid verde autentic în România?
Nu știu. Aș putea spune că e din cauza nivelului scăzut de civilizație, dar ar fi mult prea vag. Cred că „ecologia” are momentan în spate o filozofie prea slabă, ca să prindă la votanții noștri. În Europa, ecologia vine cu valori politice de stânga, ceea ce în România este încă greu imaginat. 

Dacă aș face eu un partid Ecologist în România, m-aș îndepărta de doctrinele politice existente și aș merge către publicul foarte tânăr și aș prelua îngrijorările lor legitime legate de viitor. Pe ei nu-i ascultă și nu-i reprezintă nimeni momentan, iar ei sunt viitorii votanți. Ce formă frumoasă de democrație ar fi asta: să reprezinți oamenii (tinerii și mai ales pe cei nenăscuți) care nu au reprezentare politică, în momentul ăsta. Asta este de fapt ceea ce cred eu despre ecologie: este o proiecție a viitorului în prezent, care ne spune cum trebuie să lăsăm Planeta pentru generațiile viitoare. 

Publicitate

Pe o scară de la unu la zece, cât de verde e Parlamentul României?
Dar să ne întoarcem cu picioarele pe pământ românesc. Cred că Parlamentul României are nota doi la ecologie, cu un punct de la Uniunea Europeană și un punct din oficiu. 

Claudia Apostol, arhitectă, coordonatoare Adoptă o Casă la Roșia Montană

claudia apostol

VICE: Ce știi despre Partidul Ecologist Român?
Claudia: Nu mare lucru, din păcate. În sine, asta e o problemă. Sunt o persoană interesată de mediu și, cu toate astea, nu îmi amintesc de vreun moment din ultimii zece, 15 ani, în care PER să fi fost actor important pe o problemă de mediu. Ba din contră, dat fiind că mă interesează tema Roșia Montană, rețin că prin 2011, PER era „aliat de nădejde al proiectului” minier care ar fi utilizat cea mai mare cantitate de cianuri din Europa, așa că din momentul ăla cred că PER și-a pierdut absolut orice relevanță.  

De ce crezi că atât de mulți membri și candidați PER nu au nicio legătură cu protecția mediului?
Bănui că s-au coagulat în această formațiune oameni care au ca singur scop ascensiunea în politică, fără legătură cu tema definitorie a respectivei structuri. Candidaturile celor patru sunt absolut grăitoare pentru tot ce am spus până acum. Poate că sunt ignorantă, dar nu știu să existe vreun exemplu de problemă relevantă (sau mai puțin relevantă) de mediu a cărei rezolvare să fie legată de vreunul dintre numele de mai sus.

De ce crezi că nu există un partid verde autentic în România?
Nu pentru că nu am avea nevoie. Este o structură capturată, păstrată ca accesoriu de alte partide. E trist că ecologia nu e reprezentată, ca în alte state, de un partid dedicat. 

Publicitate

Pe o scară de la unu la zece, cât de verde e Parlamentul României?
Cam doi și ăsta e obținut prin munca unui număr restrâns de parlamentari, cât degetele de la o mână, dedicați problemelor de mediu.  

Cristian Neagoe, PR pentru păduri și viață sălbatică, Greenpeace România

Cristian Neagoe Greenpeace.jpg

Cristian Neagoe. Fotografie de Anamaria Laura Trică

VICE: Ce știi despre Partidul Ecologist Român?
Cristian Neagoe: Nu mare lucru. Știu că există de pe la începutul anilor ‘90, îmi amintesc că le vedeam sigla când eram copil, pe undeva pe la mine prin cartier. Mai știu că au susținut exploatarea cu cianuri de la Roșia Montană, ceea ce i-a discreditat total în ochii mei și spune suficient despre cum reprezintă ei cauzele ecologiste. Și că nu trebuie confundați cu Partidul Verde, deși amândouă sunt partide minore în peisajul politic românesc. A, și că au un primar la Râmnicu-Vâlcea, mi-a zis un coleg care e de-acolo. Aș ști mai multe, dacă ar avea un program politic public. Poate că nu l-am găsit eu încă.

Ai colaborat vreodată cu PER sau alt partid verde?
Am avut recent niște întâlniri cu membri ai Partidului Verzilor Europeni din Germania și Austria, care au venit în România pentru infringement-urile de mediu și au vrut să afle poziția Greenpeace România legată de situația pădurilor și a calității aerului.

De ce crezi că atât de mulți membri și candidați PER nu au nicio legătură cu protecția mediului?
Poate că și-au descoperit recent această pasiune și au decis să devină ecologiști. Nu comentez candidaturile. E dreptul lor democratic să candideze, să cânte și să joace. Dacă au aceste candidaturi vreo legătură cu criza climatică și cu protecția mediului? Mă îndoiesc.

Publicitate

De ce crezi că nu există un partid verde autentic în România?
Asta este o întrebare foarte bună. Probabil că va exista curând unul nou și curat, lipsit de populisme sau agende ascunse, fiindcă românii sunt tot mai conștienți de consecințele crizei climatice, iar Acordul de la Paris ne obligă să implementăm politici verzi, nu să ardem gazul.

Pe o scară de la unu la zece, cât de verde e Parlamentul României?
Din punct de vedere energetic, zero. Mastodontul lui Ceaușescu cred că este una dintre cele mai energofage clădiri din lume. Din punct de vedere politic, în acest moment, probabil undeva pe la unu. Sper că noile alegeri vor mări ponderea politicienilor care înțeleg cât de urgent e să facem trecerea justă către o țară cât mai verde, dacă vrem să mai avem un viitor pe planeta asta. Din punct de vedere cromatic? :)

Editor: Ioana Moldoveanu