Oamenii cred că influencerițele „și-o cer” când ajung să fie hărțuite online

Abby Furness e microinfluenceriță. Instagramul ei e un tabel colorat cu fotografii cu ea – din viața ei ca dansatoare cu foc, cântăreață și performer. Are un zâmbet molipsitor și părul blond și strălucitor. Dar, dincolo de această fațadă, Furness se teme pentru siguranța ei și nu are curaj să răspundă la telefon. De ce? A fost victima unuia dintre cei mai oribili stalkeri din istoria Marii Britanii.

Furness, care are 14 000 de followeri pe Insta, și-a spus povestea pe Can I Tell You a Secret?, un podcast de true crime de la The Guardian, despre cazul unui cyberstalker oribil, Mathew Hardy, care a urmărit mai multe femei în decurs de zece ani și a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru stalking. Mai târziu, i s-a redus sentința la opt ani. 

Atacul lui Hardy asupra lui Furness a început în vara lui 2019, când acesta i-a dat mesaj random pe Instagram, deși nu o cunoștea în viața reală. A amenințat-o că le va spune prietenelor ei că s-a culcat cu unul dintre iubiții lor. Apoi a creat profile false cu ea pe Instagram, le-a zis tuturor celor din viața ei că s-a culcat cu persoane cu care ea nu avusese nicio treabă. Cel mai mare abuz a fost când a făcut rost de poze nud cu ea și le-a trimis unor colegi de-ai ei de la job.

„Ani de zile am simțit că am fost răpită și ținută ostatică în pivnița lui Matthew. Îmi preluase vocea și imaginea și vorbea cu diverși oameni în numele meu”, a povestit ea. Dar ce a înrăutățit situația a fost reacția ei la hărțuire.

Se numește „fenomenul fustei scurte” și a fost botezat de gazda de podcast Sirin Kale. Furness nu era singura influenceriță tânără și atrăgătoare targetată de Hardy. Dar, la fel ca Furness, experiențele lor au fost invalidate de autorități și chiar și de persoanele dragi, din cauza profilului lor digital. Așa cum victimele violului sunt învinovățite din cauza hainelor cu care erau îmbrăcate, multe persoane învinovățesc influencerițele pentru faptul că sunt hărțuite și spun că și-o cer, pentru că pun fotografii în bikini.

Furness cunoaște prea bine acest fenomen. După ce familia ei a devenit ținta hărțuirii lui Hardy – acesta susținea că tânăra se culcase cu unchiul ei -, mătușa ei a avut o reacție extremă pe grupul de WhatsApp al familiei.

Mătușa i-a scris că o s-o blocheze peste tot, că n-are chef de drame în familie din cauza ei, că e vina ei și că ar trebui să-și închidă contul de Instagram.

„M-am supărat, pentru că nu era vina mea. Nici eu n-aveam chef de nicio dramă în familie. Tipul a reușit să-mi afecteze nasol relația cu mătușa”, a zis Furness.

Nu a fost tratată cu mai multă înțelegere nici când a făcut plângere la poliție. Poliția i-a zis să nu mai posteze nimic sau să-și facă privat contul.

Emma Short, o profesoară universitară specializată în psihologie cibernetică, a zis că experiențele de felul acesta sunt atât de răspândite încât au deja un nume.

„După ce am analizat informații din interviuri colectate de-a lungul anilor de la persoane care au fost stalkuite, am remarcat că majoritatea sfaturilor sunt inutile, de genul închide-ți contul, nu mai posta, ceea ce înseamnă că povara responsabilității e plasată pe victimă”, a zis Short.

Asta pentru că trăim într-o societate misogină, care învinovățește femeile doar pentru că sunt femei sau pentru că sunt atrăgătoare, a explicat ea.

Furness e de părere că a le cere femeilor să iasă din mediul online e ca și cum i-au spune cuiva să își dea demisia după ce a fost hărțuit la locul de muncă. „Instagramul e sursa mea de venit. Așa mă găsesc oamenii, așa găsesc proiecte. De ce să îmi părăsesc locul de muncă?”

Zoe, care n-a vrut să ne dea numele întreg din motive de siguranță, e o altă victimă a stalkingului și a hărțuirii. Tânăra de 28 de ani e activă pe Twitter și Instagram, postează regulat selfie-uri și povești despre dating. Are și cont OnlyFans.

Într-o seară, un abonat de-al ei a recunoscut-o în timp ce se plimba prin cartier, aproape de casă, după care i-a dat mesaj și i-a propus să facă sex. „M-am simțit invadată și am fost stresată mult timp să mai ies prin zonă.”

Zoe a mai fost urmărită de un date de pe Tinder, care a hărțuit-o pe orice formă de social media, inclusiv pe LinkedIn, a sunat-o în mod repetat și a amenințat că se sinucide după ce s-a despărțit de el. Poliția l-a pus pe tip să semneze că o s-o lase în pace, dar de atunci a mai căutat-o de două ori.

Dar se teme că n-o să fie crezută și susținută de autorități din cauza prezenței ei online. „Sigur voi fi judecată sau blamată din cauză că am OnlyFans”, a zis ea.

Experții spun că nu există o zonă gri când vine vorba de stalking. Stalking-ul e o infracțiune de teroare psihologică și poate avea efecte traumatizante pe termen lung, fie că are loc online, fie offline, a zis Violet Alvarez, care lucrează pentru organizația Suzy Lamplugh Trust.

„De multe ori, polițiștii le dau victimelor sfaturi inutile sau periculoase, cum ar fi să blocheze agresorul sau să-și închidă conturile. Uneori, le spun că e doar o declarație de iubire înțeleasă greșit”, a zis Alvarez.

Ideea e, conform lui Alvarez, că „nu femeia ar trebui să-și schimbe comportamentul, ci hărțuitorul. Așa ar fi corect”.

Fenomenul „fustei scurte digitale” identifică o experiență prin care foarte multe femei au trecut de-a lungul anilor și atrage atenția asupra eșecului societății de a le proteja.

Furness era pe vremuri veselă și fără griji. Ca orice tânără de douăzeci de ani. Dar totul s-a schimbat de când a fost hărțuită. Acum e paranoică, suferă de anxietate și depresie. Hardy a afectat-o enorm.

De curând, i-a arătat mătușii ei episodul de podcast despre povestea ei de hărțuire, iar aceasta a deblocat-o în sfârșit. „Dar mi-aș dori să fiu crezută atunci când trec prin momente de abuz”, a zis Furness.