Uniunea Europeană ar putea în sfârșit obliga România să facă naibii ceva pentru mediu

România va fi în sfârșit obligată să facă schimbări fundamentale pentru combaterea schimbărilor climatice. Parlamentul European a votat, ieri, Legea Climei, care impune reducerea cu 60 la sută a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, cu 20 la sută mai mult decât pragul actual. Atingerea neutralității climatice până în 2050 va deveni obligatorie pentru fiecare stat membru UE.

Votul este mai ambițios decât propunerea Comisiei Europene, de 50-55 la sută, dar puțin sub pragul de 65 la sută recomandat de oamenii de știință și de ecologiști. Acesta din urmă ar ajuta la menținerea creșterii temperaturii medii globale sub 1,5 grade Celsius, prag considerat critic pentru umanitate de către Intergovernmental Panel on Climate Change (IPPC), comitetul care elaborează rapoarte anuale și care informează politicul cu privire la știința din spatele schimbărilor climatice. Ultimul raport IPPC, din 2019, arăta că, peste încălzirea cu 1,5 grade Celsius, catastrofele climatice cresc exponențial, la fel și dificultatea omenirii de a le gestiona.

România deja se confruntă cu efecte ale schimbărilor climatice: deșertificarea din sud, care continuă cu o mie de metri pe an, însoțită de secetă și inundații puternice în vest. „Reducerea cu 60 la sută a emisiilor și atingerea neutralității climatice până în 2050 înseamnă renunțarea cât mai rapidă la cărbune și la ceilalți combustibili fosili, cum ar fi gazul, investiții masive în tehnologie și infrastructură pentru energie verde și accesibilă, democratizarea consumului energetic, protejarea biodiversității, conservarea și extinderea pădurilor”, spune Vlad Cătună, coordonator campanii pe Climă și Energie la Greenpeace.

Decizia Parlamentului nu este însă definitivă. Consiliului Miniștrilor, care reprezintă cele 27 de state membre, poate întoarce votul la 50-55 la sută. Europarlamentarii care au votat împotrivă s-au arătat îngrijorați de costurile acestor obiective. „Nu ne place 60 la sută și credem că pune în pericol joburile”, a spus europarlamentarul german Peter Liese, din Partidul Popular European.

Nici România nu înțelege pe deplin urgența climatică, transmite Greenpeace, care a urmărit votul europarlamentarilor români: 14 pentru, 15 împotrivă, 3 abțineri și un absent.

O altă măsură impusă de Legea Climei obligă statele membre să oprească subvențiile directe sau indirecte pentru combustibilii fosili până în 2025. Măsura este vitală pentru România, una dintre țările care continuă să susțină industria combustibililor fosili și să producă emisii. În 2017, acestea au crescut cu aproape șapte la sută față de anul precedent, aceasta fiind a șasea creștere în topul Uniunii Europene.

Conform Legii Climei, UE va înființa de data aceasta o instituție cu rol consultativ, formată din oameni de știință, care va verifica dacă statele membre dezvoltă politici în linie cu prevederile Acordului de Climă de la Paris.

Culmea ironiei, ziua în care sute de europarlamentari s-au opus reducerii emisiilor a fost și ziua în care s-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi în septembrie, de la începutul înregistrărilor climatice. Potrivit Infoclima, Programul Uniunii Europene de Monitorizare a Pământului a înregistrat în septembrie 2020 o temperatură cu 0,63 grade Celsius peste media perioadei de referință de 30 ani între 1981 și 2010.

Anomaliile de temperatură în Articul Siberian au dus și ele la un minimum istoric al ghețarilor arctici. Cercetătorii de la Infoclima, care preiau date de la institutele de cercetare de referință, spun că datele arată menținerea tendinței îngrijorătoare de la an la an a anomaliilor legate de acoperirea cu gheață a Arcticului.