Cum să supraviețuiești în prima oră a unui atac nuclear

În ultima vreme, toată lumea s-a gândit la bombe nucleare, din cauza tensiunilor recente cu Coreea de Nord. Dar agențiile guvernamentale și experții în dezastre se gândesc la bombe nucleare tot timpul, indiferent de știrile de la TV. Scenariul tipic analizat de guvern nu se bazează pe rachete și anihilare totală, în stilul Războiului Rece, ci la detonarea unei bombe nucleare de către teroriști – mai exact, o bombă nucleară de zece kilotoni. Ca să înțelegi, o bombă de zece KT e ceva mai mică decât bomba declanșată de guvernul american în Hiroshima. (Și bombele nucleare din Coreea de Nord sunt cam de aceeași mărime.)

Dar probabil că nici tu, ca și mine, nu știi multe despre pregătirea în caz de bombă nucleară, deși guvernul a publicat ceva despre asta. Agențiile guvernamentale continuă mereu să rafineze reacțiile de siguranță la amenințările nucleare – coordonează responsabilitățile agenției și prezintă modele ale unei detonări nucleare în LA sau Washington DC.

Așa că, să zicem că s-ar petrece unul dintre cele mai rele scenarii prevăzute de guvern și că s-ar detona, fără avertisment, o bombă nucleară de zece KT. Iată cum s-ar desfășura coșmarul într-un oraș și ce șanse ai să scapi cu viață.

Primele 15 secunde

Dacă ești încă în viață, înseamnă că eștila cel puțin 1,5 km de locul unde a fost detonată bomba: o bombă de 10 KT nu distruge un oraș întreg, dar îl afectează foarte rău. „Asta înseamnă că între 75 000 și 100 000 de persoane au murit deja pentru că erau în raza de acțiune a bombei", a zis Irwin Redlener, director al Centrului de Pregătire pentru Dezastre al Universității Columbia. Majoritatea clădirilor din zonă vor fi și ele distruse, a zis Brooke Buddemeier, analist de sănătate la Laboratorul Lawrence Livermore. Chiar dacă ești la 1,5 kilometri distanță, tot vei observa impactul. Zona mai puțin afectată – între 1,5 și trei kilometri – va conține totuși multă sticlă spartă și moloz de la clădirile prăbușite.

Minutele 1-15

Situație de criză. Ai între zece și 15 minute să cauți adăpost. Buddemeier a accentuat chestia asta: nu vrei să te plimbi pe afară când o să cadă tot praful și molozul, descompus în particule radioactive minuscule, și o să radieze totul în jur.

Nu e de glumit cu radiațiile. Să luăm cazul din Brazilia din 1987, când niște hoți au furat sursa de radioterapie a unui aparat pentru raze X, cu gândul s-o vândă la fier vechi. Au luat-o acasă, au descompus-o și s-au expus la radiații, după care au vândut-o. Proprietarul depozitului de fier vechi a luat-o și el acasă. Rezultatul? Patru decese și 249 de persoane expuse la radiații, iar guvernul brazilian a demolat mai multe case pentru siguranța publicului. Pe lângă faptul că poate cauza moartea, intoxicarea cu radiații poate provoca bășici pe piele și distruge măduva din oase, plămânii și tractul gastrointestinal. Pe termen lung, poate cauza leucemie.

Așadar, se declanșează panica. Ești unul dintre norocoșii care n-au fost loviți de moloz sau sticlă. Uită de Toyota, recomandă Buddemeier – radiațiile gamma trec prin parbrizul sau metalul mașinilor moderne. Cu cât pui între tine și dezastrul de afară mai multe ziduri de beton, cu atât ești mai în siguranță. Molozul și praful se acumulează pe acoperișuri, așa că stai departe de acoperișurile clădirilor. Centrul unei clădiri de birouri sau o parcare subterană sau metroul oferă o protecție excelentă.

Minutele 15-60

Eși pregătit să intri într-o clădire de birouri din apropiere, dar în ultima clipă observi niște copii rătăciți și speriați. Dă-le dracu' de radiații, nu-i poți lăsa așa. Bravo ție, eroule, doar că acum particulele alea de mărimea unor fire de nisip cad înapoi pe pământ și se depun pe părul, pantofii și hainele tale. Riști să te intoxici cu radiații. Iar dozele mari de radiații într-o perioadă scurtă te pot face să vomiți, a zis Buddemeier. Tractul gastrointestinal e sensibil la radiații, așa că dacă începi să vomiți, înseamnă că ai absorbit o doză semnificativă, potențial letală.

Evident, ai nevoie de îngrijiri medicale. Prima chestie care se administrează e o pastilă numită Albastru de Prusia, care ajută radiațiile să fie eliminate mai repede din corp, dar nu se știe unde poți găsi pastila asta. Redlener a zis că sistemul medical nu e pregătit adecvat pentru atacurile cu bombă nucleară. Singura ta șansă e să găsești cât mai repede un adăpost ca să micșorezi daunele lăsate de particule asupra corpului tău. În primul rând, dă-ți jos hainele și perie-ți părul ca să înlături particulele radioactive din el. Probabil că multe instalații vor fi stricate, dar dacă găsești un duș funcțional, folosește-l. Dar cu delicatețe, ca să nu-ți împingi particulele în piele.

După prima oră

Acum că te-ai închis într-un apartament improvizat sau un buncăr, nu ai ce să faci decât să aștepți. Vestea bună: radiațiile bombei nucleare se disipează rapid. În prima oră, particulele radioactive au pierdut jumătate din energie, iar în 24 de ore, și-au pierdut optzeci de procente din energie, conform lui Buddemeier. Dar e greu să prezici unde împrăștie vântul radiațiile. Dacă e posibil, așteaptă ajutor din partea agențiilor federale.

În timp ce aștepți în fortăreața ta de beton, lucrurile pot lua o turnură ciudată. Toată lumea e speriată, tuturor le e foame și sete. Și nu toți sunt tineri și sănătoși ca tine. Încearcă să-i consolezi și liniștești pe cei din jur – unii se pot panica dacă au nevoie să-și facă o injecție cu insulină, de exemplu.

Dacă ai avut noroc, nu te-ai expus mult la radiații și ai supraviețuit. Dacă ai fost deștept, ai intrat imediat în adăpost (după ce ai salvat copiii, bineînțeles) și n-ai fost expus deloc la particulele radioactive care au căzut din cer. Până la urmă, s-ar putea să te poți întoarce la tine acasă să-ți iei niște lucruri, dacă apartamentul tău e suficient de departe de locul exploziei, dar nu conta pe asta. Nivelul radiațiilor din oraș o să fie crescut o vreme, dar amenințarea va trece. La fel ca în Nagasaki și Hiroshima, viața urbană își va relua cursul.

Urmărește VICE pe Facebook .

Traducere: Oana Maria Zaharia