Știri

Corporațiile din România îți distrug sănătatea

În România, legea nu ține cu tine, că totul se reduce la interpretarea celui care vrea să iasă în câștig.
Dana  Alecu
Bucharest, RO
07 Aprilie 2016, 12:58pm

Știi cumva în ce direcție e lumina naturală? Fotografie de Matthew Fultz via Flickr

Știu multe persoane care au ajuns să poarte ochelari de vedere sau de protecție din cauza laptopului și a lipsei de lumină naturală la birou. La câtă birocrație e în țara asta, am vrut să văd dacă există vreo lege care să țină cont de condițiile în care muncește un angajat în corporație. Așa am ajuns la Protecția Muncii, unde am descoperit că nu doar de lumină ar trebui să-mi pese.

La fel cum, în Codul Penal, poți să interpretezi legile după cum ai nevoie ca să ieși în câștig, așa și-n Protecția Muncii, rămâi în ceață când încerci să înțelegi dacă mediul în care lucrezi respectă legea sau nu. Și-am să-ți explic și de ce:

La noi mai nimic nu se măsoară, totul se transformă

Unii pot doar să viseze la așa ceva. Fotografie via Pixabay

Dacă ai o după-amiază liberă și multă răbdare, îți recomand să citești Protecția Muncii. După vreo trei capitole s-ar putea să vrei să bați pe cineva, pentru că formulările tipic juridice îți vor da dureri de cap. Dar, printre paragrafe puse parcă mai mult de umplutură, am dat și de câteva detalii despre cum ar trebui să fie iluminat un birou:

Art. 576. - În spațiile cu activitate normală, continuă, valoarea iluminării dată de instalația de iluminat general trebuie să fie de cel puțin 200 lx pe planul orizontal limitat de pereții încăperii și situat la înălțimea de 0,8 m până la 1 m față de pardoseală.

Art. 583. - Iluminatul se va realiza cu lumină naturală sau lumină artificială de la surse electrice și se va folosi unul din următoarele sisteme de iluminat:
a) iluminat general uniform (natural, artificial sau mixt);
b) iluminat general localizat (artificial sau mixt);
c) iluminat combinat (iluminat general plus iluminat artificial local sau localizat).

De aici înțeleg, cu termenii aferenții ca lux/lucși, că normal se face o măsurătoare a valorii luminii din sala în care lucrezi. Și acum vin eu și-ntreb: când a venit ultima dată băiatul de la tehnic să-ți schimbe neonul, că s-a ars, l-ai văzut cum verifica cu Luxmetru dacă valoarea e corectă?

Știi de ce se întâmplă chestia asta? Pentru că, așa cum mi-a spus mie o sursă din sistemul de servicii de consultanță și asistență de specialitate în probleme de Protecția Muncii, Resurse Umane și Personal, totul se face de fapt ochiometric în România.

Citește și De ce ajung românii să-și urască joburile

Lumina artificială sigur te va băga-n boală

Punctul ăla în care nu ai vrea să ajungi. Fotografie de Wonderlane via Flickr

Ca să înțeleg mai bine cum afectează în realitate lipsa luminii naturale ochiul uman, am vorbit cu Adina Nechita, medic primar oftalmologie, la spital Providenta Iași. Specialista m-a lămurit din start că intensitatea și strălucirea sunt mai mari la bec decât în cazul luminii naturale, ceea ce face ca lumina artificială să fie nocivă. Însă cea mai periculoasă rămâne tot lumina albastră de la calculator, pentru că nu e mată, ci strălucitoare.

„Cei care lucrează în mediu cu lumină artificială și în domeniul IT, ar trebui să ajungă și la un medic oftalmolog. Efectul nociv la calculator vine de la intensitatea, strălucirea luminoasă, pe de-o parte, și câmpul magnetic din jur al unui aparat electric pus în priză, pe de altă parte. Monitoarele relativ noi au îmbunătățit frecvența de expunere a imaginii, nu mai există clipitul ăla care exista înainte la calculatoarele vechi, în schimb întensitatea și strălucirea sunt aceleași", a zis oftalmologul.

Cu alte cuvinte, când stai opt ore pe zi cu capul băgat în calculator și în lumină artificială, să nu te miri că ai dureri de cap seara și senzație de nisip în ochi. Conform legii nr. 95-2006, dacă sunt depășite șase ore de muncă, trebuie să porți ochelari de protecție 100% pentru calculator, cu filtru blue control sau office, iar angajatorul poate deconta o parte din suma destinată lentilelor.

Dar ca să eviți să ajungi la ochelari, ar fi bine să ții cont de niște reguli simple, recomandate de oftalmolog.

„Ia câte o pauză din jumătate-n jumătate de oră, timp în care să te uiți un minut-două în altă parte. Însă trebuie să te și ridici din fața calculatorului. Prin contracția musculaturii picioarelor, care e cea mai mare musculatură din organism și care apasă pe vasele cele mai importante din organism, se trimite o cantitate de sânge către creier. Automat îl oxigenezi și funcționează mai bine. Inclusiv ochii, că până la urmă sunt o structură cerebrală. La patru ore, trebuie să iei o pauză mai îndelungată, de jumătate de oră sau o oră, în care să ieși de tot din sala de lucru."

Unii chiar știu să-și ia pauze de masă. Fotografie de Nathan via Flickr

Ai putea să spui că acum ai un motiv și mai bun să ieși la țigară. Mai ales că nu doar lumina îți afectează sănătatea, ci și câmpul magnetic din jurul calculatorului care-ți mănâncă nervii.

Însă cât de nociv e de fapt câmpul ăsta din jurul unui aparat băgat în priză?

„La o expunere prelungită, mai mulți ani, apare cancerul în jurul organelor genitale, sâni. D-aia trebuie respectată o lungime de braț sau o jumătate de metru în distanța monitor corp/ochi, deci să nu stai cu capul băgat în aparatul respectiv. Spațiul liber de alte aparate electrice trebuie să fie cam de 2.5 metri pătrați la calculatorul clasic cu unitate, iar la laptop un metru pătrat. Nu ține laptopul în jurul organelor genitale, sâni. Ci pune-l pe o masă, la o lungime de braț. Deci într-un spațiu de cinci metri pătrați nu-i voie decât două calculatoare clasice, iar la laptopuri patru."

Așadar, pe lângă lumină naturală, ar mai trebui să ai și spațiu în care să te miști și să te asiguri că nu te alegi cu cancer.

Citește și Cât de diferit e jobul pe care îl ai acum față de cel visat în adolescență

Locul tău din corporație e cât sufletul șefului tău de mare

Când ai destul spațiu de desfășurare, de ce să nu-l folosești? Fotografie de Rodrigo Lorca via Flickr

Așa m-am întors la Protecția Munci, unde la Capitolul IV, privind înălțimea clădirilor, dimensionarea suprafețelor și a volumului de lucru, am dat de următorul articol, printre puținele care oferă date concrete despre cum ar trebui să arate un birou:

Art. 206. - (1) Încăperile de lucru în care se desfășoară procese de muncă vor avea înălțimea minimă de 3 m, iar pentru fiecare persoană se va asigura un volum de cel puțin 12 m3 și o suprafață minimă stabilită conform normelor în vigoare la nivelul activităților specifice.
Încăperile de lucru în care se desfășoară activități administrative sau comerciale pot avea înălțimea minimă de 2,6 m, iar pentru fiecare persoană se va asigura un volum de cel puțin 10 m3 și o suprafață minimă stabilită conform normelor în vigoare la nivelul activităților specifice.

La un calcul simplu, ar însemna minimum patru metri pătrați de persoană, în care bagi biroul, scaunul, pe tine și spațiul în care să te miști. La care ar trebui adăugați și metri pătrați pomeniți de medicul oftalmolog, pentru că lucrezi la calculator sau laptop.

Cu toate astea, există angajați care ajung să lucreze cot la cot în sensul propriu al cuvântului și nu pot să se miște fără să-și activeze agilitatea de ninja ca să se strecoare printre scaune fără să dărâme sau să lovească pe cineva.

Legea nu mă luminează

Spațiu berechet de muncit. Fotografie de UNClimatechange via Flickr

Dacă cu vorba bună nu merge, atunci o inspecție a muncii n-ar strica. Amenzile variază între cinci mii și zece mii de lei. Doar că și aici legea te ajută mai mult să te împotmolești, după cum mi-a explicat și Cristina Georgette Cristache, prestator de servicii în domeniul securității și sănătații în muncă:

„În general, exprimarea juridică e extrem de complicată și evazivă și, nefiind lucrurile clare, putem interpreta. Înainte de 89, articolele din protecția muncii erau normative, acum nu s-a pus nimic în loc. De aceea cele mai dese încălcări ale legii în corporații au de a face cu factorul uman, decizional. Pe românește, nu vor să aplice legislația, o aplică la minimum. E ca o gaură neagră managementul în firmele corporatiste."

Deci, din moment ce nu există nimic clar, totul revine la latitudinea angajatorului. El poate să înghesuie 70 de inși într-o sală, iar cât timp ei muncesc și nu consideră că ceva nu e în regulă, baba își vede în continuare de pieptănat.

Citește și Șomeri și fericiți: Oamenii care au renunțat la job ca să trăiască din ajutoare de șomaj

Totul până la durerea de cap

Niciodată nu ai destule calculatoare pe birou. Fotografie de tom_bullock via Flickr

Oricât de multă nevoie de bani ai avea, când îți pui la bătaie sănătatea din cauza condițiilor în care muncești, e semn că ar fi cazul să te reorientezi, dacă din partea superioară nu există bunăvoință și corectitudine. „Din moment ce nu mai există nimic clar în lege, fiecare se descurcă cum poate, depinde cât de binevoitor e și angajatorul, cât și angajatul", mi-a zis Cristina.

Iar situația se înrăutățește pe zi ce trece. Medicul oftalmolog Adina Nechita are cel puțin trei persoane pe zi cu probleme de vedere din cauza calculatorului, în contextul în care vede 19/20 pacienți zilnic, iar toți sunt tineri. Dacă simți că mediul corporatist ți-a dat destule dureri de cap, poate că ar trebui să faci ca tipul ăsta:

„Am avut un pacient tânăr cu migrene insuportabile. Lucra în domeniul IT și-l durea atât de tare capul, cu tot cu dioptrii și filtru office, încât nu mai suporta. A avut o deplasare în Suedia unde a găsit de muncă la o grădină botanică. Deși era director de firmă privată, s-a lăsat de meserie, și s-a făcut botanist."

Urmărește VICE pe Facebook

Mai citește despre corporații:
Silviu Gherman îți arată unde se duc corporatiștii când se duc
Corporatiștii români fac artă din birotică
Cum e să lucrezi într-un call center din România când ești student