În rubrica asta săptămânală analizăm declarațiile oamenilor politici. Invitați permanenți sunt experții în administrație publică și legislație de la primul site de fact-checking din România - Factual (gestionat de organizația civică Funky Citizens), și compania de cercetare a comportamentului uman, Human Behavior, care analizează în softul Facereader reacțiile și expresiile faciale ale aleșilor.

După susependarea ședinței plenului Camerei Deputaților, de marți, 11 octombrie, Liviu Dragnea a acordat jurnaliștilor câteva declarații. Președintele PSD a spus, printre altele că:

Ce verificăm: Dacă PSD a avut majoritate în Parlamentul României, din 1990 până astăzi.

Ca să ajungă ce este astăzi, Partidul Social Democrat a trecut prin mai multe transformări. Așa cum reiese de pe site-ul PSD, aflăm că la 6 februarie 1990, s-a înscris în registrul partidelor politice Frontul Salvării Naționale, rezultat al transformării FSN din organ provizoriu al puterii de stat în mișcare populară. În aprilie 1990, a avut loc prima Conferință Națională a FSN, care l-a ales în funcția de președinte pe Ion Iliescu.

La alegerile din 27 septembrie 1992, socialiștii de astăzi au candidat sub denumirea de FDSN, după scindarea din FSN. Interesant este că întreaga istorie a FSN-ului, cât și numele acestei entități, sunt asumate de către Petre Roman, primul prim-ministru de după 1989. Rădăcinile PSD-ului de astăzi, amintite în FSN, țin mai mult de o realitate socială și nu de una juridică.

La un an după alegerile din 1993, FDSN devine PSDR, iar în anul 2001, în urma fuziunii cu PUR, se ajunge la PSD-ul de astăzi, voința politică a noii formațiuni fiind „de a reprezenta social-democrația modernă, dinamică, racordată la problemele și prioritățile actualității."

Pe site-ul Autorității Electorale Permanente găsim rezultatele alegerilor parlamentare din 1992 până astăzi. În ceea ce privește Partidul Social Democrat (PSD), fie că vorbim de alianțe, convenții sau candidaturi solitare, avem următoarele rezultate:

În ceea ce privește legislatura 1990-1992, aceasta a avut rolul de a crea o constituție și de a organiza alegerile din 1992. Alegerile au avut loc pe 20 mai 1990, iar Parlamentul a fost ales prin vot proporțional, pe liste de partid, fără existența unui prag electoral. FSN a câștigat alegerile parlamentare cu 67,02% în Senat și 66,31% în Adunarea Deputaților.

Niciun partid din România nu a câștigat alegerile parlamentare de unul singur; astfel, majoritatea parlamentară a fost dată în permanență de convenții și alianțe. În ceea ce privește PSD-ul, din cele șapte legislaturi (cu tot cu perioada 1990-1992), a început în opoziție de trei ori, dar și-n aceste condiții a ocupat funcții la guvernare. A dat patru prim-ministri (din care unul interimar) pentru o perioadă de aproximativ 12 ani și a obținut, alături de PNL și PC, cel mai mare scor înregistrat de o formațiune politică la alegerile parlamentare de după 1989: aproximativ 60 la sută, cu USL.

Concluzie - Declarația este adevărată

Declarația lui Liviu Dragnea este adevarată, nu doar pentru perioada din 2004 încoace, de când PSD poarta această denumire, dar și pentru perioada 1992-2004, când partidul s-a numit succesiv FDSN sau PDSR; afirmația este adevarată și cu privire la oricare alt partid politic din România, deoarece nimeni nu a reușit să obțină, din 1992 încoace, majoritatea parlamentară de unul singur, ci doar cu ajutorul alianțelor pre sau post-electorale.

Ce analizăm: Reacțiile și emoțiile din timpul declarațiilor lui Liviu Dragnea.

Din limbajul non-verbal al lui Liviu Dragnea, așa cum rezultă conform graficului, îți dai seama că omul e ușor dezgustat de faptul că trebuie să răspundă la întrebările jurnaliștilor. Foarte posibil, președintele PSD e agitat și iritat în legătură cu ședința suspendată ceva mai devreme.

Prima reacție a lui psd-istului este disprețul, care, pe parcursul declarației, oscilează împreună cu dezgustul. Când spune că PSD-ul nu a avut niciodată majoritate în Parlament, Liviu Dragnea este profund nemulțumit. Probabil că lucrează zi și noapte ca să schimbe situația asta neplăcută pentru partidul pe care-l conduce.

Emoțiile lui Dragnea nu au intensitate foarte mare, semn că președintele PSD nu mai are de mult trac în fața microfoanelor și camerelor de luat vederi. Niciuna dintre emoțiile sale nu au intensitate mare. Nu depășesc pragul de 0,5, în condițiile în care 0 reprezintă absența emoției, iar 1 reflectă prezența ei în proporție de 100%.

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre PSD:
Primarul Robert Negoiță i-a arătat fiului meu ce-i impostura (și-i mulțumesc mult pentru asta)
Cum funcționează propaganda de Facebook a lui Victor Ponta și cum pun părinții tăi botul la ea
Am vorbit cu primari PSD despre ideea colegului lor c-ar trebui să cânte toți Imnul Național