Publicitate
Chestii

​Zece întrebări pe care ai vrut dintotdeauna să i le pui unui fost deținut

Cum e să fii închis într-o carceră, ce gust are mâncarea și cum să te descurci cu deținuții agresivi.

de Alba Carreres
20 Octombrie 2016, 5:00am

Imagine din arhiva lui Marcos Hernández Garrido

Marcos Hernández Garrido trăiește în prezent pe străzile Barcelonei, dar a petrecut recent câteva luni în închisoare. L-am cunoscut prin programul #HomelessEntrepreneur, care are scopul de a face persoanele fără adăpost mai vizibile în orașele lor și de a le ajuta să-și schimbe stilul de viață.

Marcos încearcă să-și îmbunătățească viața, dar mi-a zis că nu-l deranjează să vorbească despre timpul petrecut în închisoarea La Modelo din Barcelona – unde a fost trimis după ce a fost implicat într-o bătaie pe stradă. „Sunt deschis să vorbesc despre experiența mea, nu mă tem de nimic", a zis el. „Chiar vreau ca oamenii să știe cum e".

VICE: Cum erau ceilalți deținuți? Îți plăcea de ei?
Marcos Hernández Garrido:
În închisoare sunt toate felurile de oameni – unii erau de treabă, alții erau niște dobitoci. Ca afară. La fel erau și paznicii, foarte diferiți. Aveam un paznic care era super de gașcă. Când am intrat pentru prima oară, mi-a dat șase țigări și mi-a zis: „Folosește-le cu cap". Nu-mi amintesc numele lui, dar n-o să uit niciodată momentul acela.

Care a fost mâncarea ta preferată în închisoare?
Aveam câte o masă diferită în fiecare zi a săptămânii – lunea cannelloni și miercurea friptură. Friptura era grozavă. Toți erau înnebuniți să se așeze la coadă miercurea pentru friptură. Dacă erai primul la coadă, puteai reveni pentru altă porție mai târziu. Dacă erai ultimul, nu mai aveai opțiunea asta. Am mâncat destul de bine și variat la închisoare.

Ce se întâmplă când ai de-a face cu un deținut agresiv?
Îi recunoști imediat pe ăia periculoși – au aerul că n-ar ezita să te mănânce de viu. Dar dacă unul dintre ăștia are o problemă cu tine, nu poți raporta nimic paznicilor. Trebuie să te protejezi și să-l confrunți. Când avea loc un conflict între doi deținuți din camera mea, de obicei îl rezolvau printr-o bătaie la baie. Dacă doi deținuți se băteau în curte, erau închiși, drept pedeapsă, într-o carceră. Acolo nu poți fuma, nu poți citi reviste, nu poți asculta muzică și ai voie să ieși doar câte o oră pe zi. După o astfel de experiență, majoritatea se învață minte să nu mai intre în belea.

Închisoarea Modelo din Barcelona (Fotografie: Pere Lopez, via)

Cum e să fii închis într-o carceră?
Eu n-am fost niciodată trimis acolo drept pedeapsă. Când am intrat în închisoare, aveam râie din cauză că dormisem pe o saltea pe care cineva o lăsase pe stradă. Din cauza acestei boli de piele, m-au izolat în salonul psihiatric – singurul salon unde au găsit niște spațiu pentru mine. M-au ținut acolo patru zile, până când m-am simțit mai bine. Camera în care m-au ținut era complet albă și nu avea colțuri. Nu puteai face nimic. Avea o fereastră pe care puteai privi cerul și aveam voie să ies la prânz și la cină.

În a doua noapte acolo am avut un coșmar și o cădere nervoasă. În cameră aveam un buton e alarmă, pe care l-am apăsat, în speranța că va veni un paznic să-mi dea un diazepam. Când au sosit paznicii, câteva ore mai târziu, unii dintre ei au fost foarte agresivi și m-au întrebat de ce dracu' i-am deranjat. Unul dintre ei arăta de parcă avea de gând să mă ia la bătaie pe loc.

Citește și: Am vorbit cu deținuți români despre cum e să ai relații și să iubești de după gratii

Ce le-ai recomanda tinerilor care au făcut primii pași spre a deveni infractori?
Orice ai face, nu răni pe nimeni. Cu violența n-o să ajungi nicăieri. Înțeleg că cineva comite o infracțiune din disperare, dar încearcă să alegi calea corectă – oricât de greu ar fi. Altfel o să regreți. Există întotdeauna alternative.

Persoanele de aceeași etnie sau naționalitate chiar stau numai între ele în închisoare?
Da, și are sens. Dacă ai fost prins cu trafic de droguri într-o țară pe care n-o cunoști prea bine și ai intrat la închisoare, e normal să vrei să-ți găsești oameni de aceeași naționalitate cu tine. Nu e ciudat să ai mai multe afinități cu persoanele care îți vorbesc limba, care au crescut în aceleași circumstanțe ca tine. Te simți singur la închisoare, așa că îți cauți oamenii tăi.

Ce părere ai despre pedeapsa cu moartea?
Oamenii bogați nu prea sunt pedepsiți cu moartea. Cred că asta îți răspunde la întrebare. Dacă o să vezi vreun bogătan care să primească pedeapsa asta, revino la mine cu aceeași întrebare.

Viața la închisoare are și vreun beneficiu?
Nu, niciunul.Trebuie să ne restructurăm sistemul social – acum oamenii intră la închisoare în principal din cauza inegalității sociale. Mulți au foarte puține opțiuni când se nasc. Toată viața ni se spune că avem nevoie de mulți bani ca să avem vreo importanță pe lumea asta și singurele moduri în care îi poți obține e să muncești mult prea din greu, să ai părinți bogați sau să faci ceva ilegal. Ni se spune că nu însemnăm nimic dacă nu avem bani.

Sincer să fiu, în închisori există unele programe care te ajută să te reintegrezi în societate după ce ești eliberat. Poți citi cărți, merge la sală sau participa la ateliere – poți să-ți iei chiar și o diplomă într-un domeniu. Asta e util.

Citește și: Am vorbit cu deținuții de la penitenciarul Aiud despre libertate

Care a fost primul lucru pe care l-ai făcut când ai fost eliberat?
M-am dus să-i văd pe ai mei. Nu țin legătura cu familia, dar m-am dus să-mi văd oamenii dragi, cei mai apropiați prieteni. Comunitatea din închisoare urmează aceleași reguli ca și comunitatea din vechiul meu cartier – nu poți să faci pe șmecherul, problemele se rezolvă cu pumnii și mereu se petrec lucruri dubioase. Există și un simț al comunității în închisoare, dar nu ai lângă tine oamenii care-ți sunt dragi.

Cum te-a schimbat viața la închisoare?
Închisoarea îi schimbă pe unii în bine – pe cei care-și iau o diplomă și hotărăsc să facă ceva cu viața lor – și pe alții în rău. Unii deținuți învață doar cum să devină infractori mai pricepuți.

Eu unul am învățat să-mi apreciez mai mult libertatea, mi-am dat seama ce frumos e să te poți plimba pe stradă. Și m-am gândit mult la oamenii care înseamnă ceva pentru mine – mi-am dat seama că n-ar trebui să mă cert cu iubita mea cât sunt închis, pentru că o luam razna. Am înțeles mai bine cât de nedreaptă e lumea. Și, cel mai important, am învățat că nu mai vreau niciodată să revin acolo.

Urmărește VICE pe Facebook .

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre viața din închisoare pe VICE:
În pușcăriile din România se bea apă filtrată prin șervețele umede
Am vorbit c-un fost deținut care a învățat dreptul ca să învingă statul român la CEDO
Cum e să fii gardian în pușcăriile din România și să trăiești cu frică toată ziua
Cosmin Bumbuț a fotografiat camerele în care deţinuţii sunt vizitaţi de concubine