FYI.

This story is over 5 years old.

Muzică

Cum să intri în industria muzicală din România, după ce ai ieșit din facultate

Stai liniștit, există un loc și pentru tine în industria muzicală.
22.7.15

Foto via utilizatorul Flickr Incase

Felicitări! Ai absolvit facultatea. Adică ești mai nehotărât și confuz ca în ziua când ai deschis pentru prima oară ochii. Că vrei, că nu vrei, trebuie să iei viața de coaie și să sari cu ambele picioare printre responsabilități. Ești anxios și disperat, dar și curios și încântat de ideea că o să-ți câștigi singur banii.

Dar ce faci atunci când, la fel ca toți absolvenții, îți dai seama că ai irost 3/5 ani din viața ta pe o facultate, în care te-ai băgat pentru că ai tăi trebuiau să se laude cu ceva la vecini? Mai mult, ce te faci dacă singurul tău motiv pentru care te trezești din patul de cămin (pe care nici nu-l mai ai, viața-i de căcat, așa-i?) e muzica? Și crezi că nu ai ce să mai faci cu chestia asta, pentru că talentul tău scenic e chiar zero? Stai liniștit, există un loc pentru tine în industria muzicală.

Publicitate

Știu la ce te gândești. „Industria muzicală? Ce e aia și de ce sună ca o slujbă pe care o au doar personajele ultra-bogate din filmele americane?" E ok, toată lumea crede asta. Există un stigmat în legătură cu lucratul în domeniul muzicii. În mare parte, pentru că pare a fi un loc de muncă foarte greu de obținut.

Nici măcar nu știi de unde să începi să cauți. Nu e ca și cum te poți duce la Agenția Națională Pentru Ocuparea Forței de Muncă și să le spui că vrei să te plimbi prin România cu solistul tău preferat. Doamnele de acolo îți vor râde-n față și te vor trimite la un training. Unde poți învăța, de exemplu, cum să faci training cu alți oameni, la rândul tău.

Am decis să te ajut să scapi de spirala trainingului infinit și inutil. Am vorbit cu mai mulți oameni din industria muzicală românească. Ca să aflu cu ce se ocupă, cum au ajuns să aibă jobul lor și ce sfaturi au pentru un tânăr arivist ca tine.

Dana Bergheș – PR & Booking Manager Subcarpați, Culese din Cartier, Booking Agent Șuie Paparude și General Manager Mara

Ce faci, mai exact, zi de zi, la locul de muncă?
Păi nu am un loc de muncă. Rata mea de rezistență în orice mediu organizat de lucru este de maximum șase luni. Atât am rezistat în televiziune, tot atât și în advertising. Deci lucrez de acasă, din cârciumi, din casele prietenilor, din bucătărie de la mama.

Încep cu un surf relaxat pe net, pe știri, pe mailuri, apoi deschid calendarele, mă pun la curent cu noutăți, dacă au mai apărut evenimente sau chestii. Mă ocup de paginile de Facebook pe care le administrez, confirm concerte, trimit ridere, comunic cu trupele și cu organizatorii și cu restul staff-ului. De multe ori organizez și eu evenimente, pentru că întâmplarea face că lucrez pe mai multe laturi ale acestei "industrii". Frecvent, am avut în paralel muzicieni cu care lucram într-un fel sau altul și câte un spațiu de care trebuia să mă ocup. Deci, practic totul se învârte în jurul scopului de a trimite treaba asta către oamenii care o apreciază. Uneori merg la spațiile respective, uneori la studiourile muzicienilor, e totul un fel de merry go round, dorm aiurea, și tot așa.

Publicitate

Cum ai făcut rost de slujbă?
Dacă e vorba de cele actuale, amândouă au venit la mine. Oamenii cu care am colaborat țin minte ce pot și ce nu pot să fac, așa că uneori mă sună să îmi ceară sprijinul. Uneori mă mai insinuez și eu, dacă am nevoie sau dacă îmi doresc să câștig experiență. Alteori mă recomandă prieteni.

Care a fost primul tău job după facultate/liceu?
Eu am muncit de la 16 ani, când am început să dau meditații la istorie și la germană. După liceu am ținut-o tot așa, dar apoi a început drama. M-am lăsat de trei facultăți, am reușit să o termin abia pe a patra, și, printre picături, am început să prind evenimente. Am lucrat și la call center, am lucrat și în bar, am fost și traducător, până mi se strepezeau dinții de nervi că nu mă simțeam în filmul meu.

Care a fost prima ta slujbă în industria muzicală?
Primul job a pornit de la o ucenicie pentru un organizator cu experiență, care avea o cârciumă-n Vamă. L-am cunoscut accidental la un party sâmbătă, și luni l-am sunat să mă învețe și pe mine meserie. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să împărțim flyere și să ducem unele și la un record store (pe vremea aia funcționau încă flyerele!). Chestia asta m-a învățat the basics la nivel de mecanism intern + promovare. De aici, totul a fost un domino.

Ce ai fi vrut să știi la începutul carierei tale?
Că e foarte, foarte posibil să iei oricând țeapă și că ar fi mișto să te obișnuiești cu relaxarea asta, cumva. Să te protejezi, desigur, și să îți faci treaba cât de bine poți, dar să nu faci o cădere nervoasă când cineva de la care ai de luat două meleoane de luni de zile nu îți răspunde la telefon. Un black-list cu astfel de țărani ar fi fost util, dar întârzie și astăzi să apară, deși ar fi bun pentru newcomeri.

Publicitate

Ce sfat le-ai da tinerilor absolvenți?
Păi dacă vor să rămână aici și să facă treabă, să se afilizeze cu cineva de care le place și să învețe de la ei. Cumva, să intre în dedesubturile a ceea ce se întâmpla prin muzică în România și, cât de cât grosier, și la nivel internațional. Apoi Internetul e un ocean de informație. Nici nu mai știu câte site-uri dau traininguri moca. Sunt diverse evenimente și pe la noi, majoritatea frecții, dar la unele merită să stai să asculți baliverne două ore, pentru un minut de relevanță. Să se familiarizeze cu relațiile pe Internet, să știe câte puțin din toate, să își aleagă acvariul în care intenționează să înoate. Să fie respectuoși, modești și să aibă coloană vertebrală. Nimic nu e cum se așteaptă ei, studiile abia prind ceva relevanță… Deci, pe cai! Eu am învățat tot ce știu organic, abia acum simt că încep, însă, să mă apropii de profesionalism, după 6-7 de furat meserie și intuiție și bâjbâit. Dar, măcar am fost sinceră cu mine însămi și mi-am văzut de ce m-a dus mintea. Și m-am și distrat masiv.

Mihnea Ciobotaru – PR Okapi Sound

Ce faci, mai exact, zi de zi la locul de muncă?
Am norocul s ă fie totul divers. În mare parte, sunt la studio, unde putem pregăti lansări de piese, de videoclipuri, de albume sau să legăm idei pentru proiecte viitoare. Sunt zile în care am drumuri de făcut, zile cu interviuri sau filmări de videoclip. Cert este că zilnic stau cu ochii în mail, pe Facebook, Instagram, pe site-urile de muzică ș.a.m.d. Fac tot posibilul să nu-mi scape niciun mesaj, comentariu fără răspuns. Chiar dacă unele…

Cum ai făcut rost de slujbă?
Eram la o bere undeva în Centrul Vechi, scos din casă, mai exact din cămin, în perioada aia, aproape cu forța. M-am întâlnit total întâmplător cu cineva, care cunoștea pe cineva… (clasic). Din vorbă în vorbă, mi-a spus că băieții ar fi interesați de o persoană pe partea de comunicare. Știam tot ce mișcă la Okapi Sound, am urmărit încă de la început fiecare proiect al lor și le ascultam muzica. În schimb, nu știam în detaliu ce implică funcția. Și, totuși, am ridicat mâna. După câteva zile, ne-am întâlnit la studio, iar a doua zi am început. Eram cumva în domeniu prin prisma Bro News, dar, cu toate astea, eram departe. Am luat-o aproape de la zero. Cam așa a fost.

Publicitate

Care a fost primul tău job după facultate/liceu?
Înainte nu am avut un job ca la carte. Mai făceam câte un site, organizam câte un eveniment, scriam pe Bro News și, la câteva luni bune, venea remunerația, spre zero. Pe care o cheltuiam, evident, pentru găzduirea site-ului. Dacă se putea numi așa, ăsta a fost primul meu job.

Ce ai fi vrut să știi la începutul carierei tale?
Sunt tentat să spun că totul, dar poate chiar ăsta este farmecul. La început te ghidează instinctul. De fapt, mi-ar fi plăcut să caut încă de atunci mai multă informație în stânga și în dreapta și să nu o aștept. Mi-am dat seama destul de târziu, dar era gălăgie în capul meu. M-aș fi implicat atunci și în 20 de proiecte simultan.

Ce sfat ai da tinerilor absolvenți?
Să încerce să îmbine utilul cu plăcutul. La noi, în afară facultăților de Jurnalism și Comunicare, nu văd niciuna care ar putea avea legătură, cât de cât, cu industria muzicală (mă refer strict la oamenii din jurul artiștilor). Dar asta nu te poate ține în loc. Sfatul meu ar fi să citească tot ce prind despre ceea ce le place și să pună în practică. Greșești, înveți, greșești, înveți…

Marius Costache – Music Producer la Studio 148

Ce faci, mai exact, zi de zi la locul de muncă?
În fiecare zi, altceva. În general, sunt omul care duce un proiect de la faza de cântat, la sala de repetiții, la un album bun de pus pe cd. Lucrez cu oameni care fac muzică destul de diferită, de la metal extrem, la muzica electronică sau ambient. De fiecare dată e altceva de făcut, în funcție și de cât de bine sunt pregătiți artiștii sau de cât de clar e pentru ei ce vor să transmită cu muzica. Ai zile în care merge totul lin și nu faci mai nimic în afară de a apăsa rec sau a bea cafea non-stop, și zile în care trebuie să refaci piese de la zero, să editezi tobe până înnebunești. Sau să te cerți cu tot felul de nebuni până închizi totul și pleci acasă.

Cum ai făcut rost de slujbă?
Păi nu exista slujba asta neapărat, mi-am făcut-o singur. Îmi doream cu orice preț să fac parte din orice chestie care are legătură cu muzica și, cumva, am strâns scule, experiență și totul a mers de la sine, în timp. Nu văd treaba asta ca pe un job, neapărat.

Publicitate

Care a fost primul tău job după facultate/liceu?
După doi ani abstracți de politehnică, unde am învățat, printre altele, să filetez prin strunjire sau să fac fontă și oțel, m-am angajat la o firmă mică de proiectare construcții. Făceam hale, blocuri și tot felul de prostii. Am împăturit milioane de planșe de execuție, până să îmi lase pe mână o hală pe care să o fac singur de la zero.

Din primul salariu mi-am luat direct o placă de sunet și un mixer mic, și am început să fac după muncă și treaba asta cu sunetul și muzica. La început cu oameni cunoscuți și, apoi, din ce în ce mai serios, până am renunțat la jobul de zi cu zi. Am muncit 8 ani, în care cam toate salarile s-au dus pe scule, până să pot să renunț cu totul la orice fel de job și să fiu pe cont propriu.

Ce ai fi vrut să știi la începutul carierei tale?
Cred că se aranjeaza lucrurile dacă ești hotărât să faci ceva cu adevărat și dacă te bagi cu capul înainte.

Mihai Dinu – fondator eclectic.fm

Ce faci, mai exact, zi de zi la locul de muncă?
Depinde la care dintre ele. În momentul de față lucrez la mai multe lucruri. Dacă vorbim exclusiv de eclecticfm, atunci lucrurile sunt simple. Din sufragerie pot programa tot, și chiar așa se și întâmplă. Cea mai aglomerata zi este cea de luni, când introducem noutățile. Aici, procedura este ceva mai complicată.

Care a fost primul tău job după facultate/liceu?
Pe 20 august 1988 m-am angajat la uzina Semănătoarea, secția 8 Basarab ca „mecanic mașini și utilaje". Tocmai scăpasem ca prin urechile acului de o „detașare" în Valea Jiului. Asta pentru că nu am intrat la facultate din prima.

Publicitate

Care a fost prima ta slujbă în industria muzicală?
Cea de animator la Radio Delta, devenit Delta RFI și apoi RFI. Făceam animație de tip infotainment, care era, de fapt, cam sigurul tip, la vremea aia. Încă nu se stricase animația cu prostii de genul „e frumos afară, noi vă iubim și, pentru că vă iubim, vă dăm cea mai bună și cea mai nouă muzică".

Ce ai fi vrut să știi la începutul carierei tale?
Cum să scap de emoții. Și am scăpat. Cu câte un sfert de Extraveral. La vremea aia, erau foarte puțini cei de la care aveai ceva de învățat. Dar lucrând la un radio franțuzesc, se făceau stagii de pregătire, așa că unii dintre colegii mei au fost la Paris. Am încercat să „fur" cât mai mult de la ei. Întotdeauna am fost un iubitor de muzică, iar perspectiva mea legata de radio este din unghiul ăsta. În mod cert, experiența RFI m-a marcat cel mai tare și m-a făcut să vreau să privesc muzica din alt unghi sau perspectivă.

Ce sfat ai da tinerilor absolvenți?
Să fie curioși.

Adam Whittaker – Music Producer at SpaceRay Music

Ce faci, mai exact, zi de zi la locul de muncă?
Produc muzică și o mixez. Ajut artiștii să scoată piese faine, sau doar le mixez după ce le trimit deja, cum se întâmplă cel mai des zilele astea. Încerc să le fac să sune cât mai bine.

Care a fost primul tău loc de muncă după facultate/liceu?
Am lucrat într-un amanet. Vindeam arme, profitam de visele frânte ale oamenilor, chestii de genu. La începutul carierei tale în industria muzicală va trebui să faci orice ca să supraviețuiești, până ajungi să te poți întreține de asta.

Publicitate

Care a fost prima ta slujbă în industria muzicală?
Am început ca un asistent și am ajuns apoi un inginer de sunet. Am învățat de la oameni foarte talentați și cu ureche bună. Procesul ăsta old-school, din păcate, nu se mai practică în zilele noastre.

Ce sfat le-ai da tinerilor absolvenți?
Să-și facă rost de o licență într-un domeniu mai folositor. Să încerci să înveți industria muzicală într-un mediu academic e o pierdere de timp. Școlile care te învață asta există doar pentru a-ți fura ție banii, și te pregătesc pentru slujbe care nici măcar nu există. Studiază afaceri, ceva în tehnologie sau media, ceva mai util pentru societate, pentru că e foarte posibil ca asta să nu fie pentru tine. Între timp, nu renunța la pasiunea ta pentru muzică și caută oportunități oriunde găsești. Pregătește-te pentru un drum lung și greu.

Mihai Tița – Redactor-șef revista Sunete

Ce faci, mai exact, zi de zi la locul de muncă?
Scriem, citim. O combinație între „ascultă astaˮ și „scrie despre astaˮ. În același timp, îmi e foarte greu să aleg și, concomitent, să ignor. Doar pentru că nu e suficient timp, de fapt.

Cum ai făcut rost de slujbă?
A aranjat cineva o întâlnire, era nevoie. Se dorea un refresh la revistă.

Care a fost primul tău job după facultate/liceu?
Vreo două luni de zile am încercat să fiu amabil cu clienții magazinului Esprit din Carrefour Feeria. Până la urmă, am trimis un CV și niște texte la Playboy. Adică, bucuria de a flutura bani pe bune, nu alocația, a durat foarte puțin.

Publicitate

Care a fost prima ta slujbă în industria muzicală?
Chiar la "Sunete". E drept că am tot scris despre muzică, dar n-am reușit să mă apropii până acum de un job în „industrieˮ.

Ce ai fi vrut să știi la începutul carierei tale?
Cum să-mi fac un blog mișto. Mi-au luat-o alții înainte. Acum e cam târziu, mai ales dacă ești de unul singur și mai ales dacă n-ai niște bănuți la cutia pentru investiții în „proiecte personale de viitorˮ.

Ce sfat ai da tinerilor absolvenți?
Am unul pentru absolvenții de liceu: caută-ți de treabă. Nu mâine, azi. Pierzi vremea altfel. Vezi ce-ți place să faci și pune lemne pe foc.

Emil Ionescu – Fondator Metalhead/Best Music, promoter, event manager

Ce faci, mai exact, zi de zi la locul de muncă?
Locul meu de muncă e în mai multe locuri. Uneori e la birou, alteori e în spatele scenei, sau la o cafea cu diverși, vorbind despre celelalte două locuri. Știi fazele alea cu What I think I do, what my mother thinks I do, what I really do? La mine se aplică perfect, și mulți nu cred că un organizator de concerte face ce fac eu. Oamenii cred că stăm cu artiștii și ne pilim pe drojdeală până dimineața, cu 30 de fane înfocate și înflăcărate. De fapt, stăm uneori și 72 de ore în picioare (vezi Metalhead Meeting sau Shine), fumăm ca locomotiva și bem doar apă plată câte o săptămână, facem exceluri mai toată ziua, facem OP-uri, contracte și facturi, plăți și rapoarte de activitate, ne certăm cu contabilitatea, semnăm registre kilometrice de zilieri, vorbim cu agenții și tour managerii pe Skype sau pe Facebook, încărcăm case de marcat și multe alte chestii plictisitoare. Cea mai interesantă treabă e la concert, dacă nu faci febră musculară de abia îți poți scoate telefonul din buzunar și nu ți se învinețesc unghiile, de trebuie să porți sandale vreo două săptămâni, cum am pățit recent la cele două festivaluri ale noastre.

Cum ai făcut rost de slujbă?
Mi-am făcut slujba. E cea mai tare chestie, să-ți faci singur jobul care de fapt nu e job că dacă era job nu mai eram la job și făceam ce-am învățat la facultate, programare. Așa programez concerte și mă bucur când văd mii de oameni fericiți în fața scenei.

Publicitate

Care a fost primul tău job după facultate/liceu?
Am lucrat undeva unde nu am voie să spun, apoi prin Romtelecom, la o agenție de publicitate, în IT, iar apoi m-am apucat de concerte. În paralel, până am ajuns să fac și IT și concerte la pachet.

Care a fost prima ta slujbă în industria muzicală?
Primul contact cu industria muzicala a fost în Fire, în 2000, când le-am făcut băieților de la E.M.I.L. primul lor site web și m-au plătit în bere. Apoi, am pus și muzică pe-acolo, marțea, când avea Hefe treabă și trebuia să plece mai devreme. În 2004, m-am apucat de concerte.

Ce ai fi vrut să stii la începutul carierei tale?
As putea să fac o listă foarte lungă, dar, în principal, singurul lucru pe care aș fi vrut să-l știu cu certitudine e câtă lume va veni la cele peste 1000 de concerte pe care le-am făcut până acum. Că uneori visezi că vin 3000 și vin doar 300, alteori visezi că vin 300 și vin 5000 (și, dacă știai, puneai biletele mai scumpe, sau, după caz, nu mai făceai concertul și mai bine plecați cu banii de gaură în vacanță… Deh, business).

Codruț Dumitrescu – Manager Byron, Robin and The Backstabbers, Luna Amară, Kumm

Ce faci, mai exact, zi de zi, la locul de muncă?
Booking, management și project management la Overground Music, unde lucrăm cu mai mulți artiști. Practic creez calendarul de concerte și acționez ca o interfață între artiștii noștri și celelalte organisme (case de discuri, organizatori etc.). În plus, creez și dezvolt proiecte alături de artiști, echipă și parteneri – evenimente de lansare, turnee, materiale filmate…

Cum ai făcut rost de slujbă?
Văzând cererea foarte mare pentru așa ceva, am creat, alături de colegii mei, propria noastră agenție de specialitate.

Publicitate

Care a fost primul tău job după facultate/liceu?
M-am angajat la patru zile după ce am terminat facultatea într-o multinațională și am lucrat acolo timp de 14 ani și jumătate.

Care a fost prima ta slujbă în industria muzicală?
Managerul trupei Byron, de la începuturile grupului, până în prezent. Am lucrat în paralel timp de 5 ani la Byron și la job-ul clasic.

Ce ai fi vrut să știi la începutul carierei tale?
Dacă vorbim de industria muzicală, că este cineva de la care pot învăța. În fiecare zi mă loveam de lucruri pe care nu le știam, așadar inventam soluții care nu întotdeauna se dovedeau a fi cele mai bune.

Ce sfat ai da tinerilor absolvenți?
Pentru o carieră în industria muzicală, le-aș recomanda întâi să facă toate cursurile pe care le găsesc pe piață și să citească foarte multe cărți de specialitate. Abia apoi să înceapă să și pună în practică.

Oana Popa – Promoter la OneDay

Ce faci, mai exact, zi de zi la locul de muncă?
Mă ocup de promovarea evenimentelor OneDay, în parteneriat cu cluburile în care acestea au loc. Scriu și distribui comunicate de presă, plănuiesc campanii social media, trimit newslettere, împart flyere (reale și virtuale), toate astea ca să-mi conving prietenii să cumpere bilete la concerte.

Fac pe stalker-ul pe conturile de Facebook și Instagram ale artiștilor ce urmează să vină la București, în speranța vreunui post relevant pentru fanii lor de aici. Pun la treabă PR-ul și agentul artistului/trupei, le cer piese pentru difuzare la radio, le trimit cereri de interviu de la jurnaliștii locali și le explic cum să facă un mixtape pentru VICE. Majoritatea adoră să se laude cu ce muzică ascultă ei, oricum.

Publicitate

În seara concertului, stau pe la intrare și număr în gând câți din cei care au dat attend pe Facebook au și venit, ajut tour manager-ul cu vânzarea de merchandise și mă uit pe Instagram la pozele făcute de public, în timpul concertului. Ale mele nu ies niciodată așa mișto.

Cum ai făcut rost de slujbă?
În vara lui 2008, în timpul unui festival ce avea loc în București, am găsit pe jos un flyer despre compilația OneDay Uploaded, o găselniță pentru promovarea trupelor autohtone aflate la debut. Am intrat pe site-ul OneDay, am scris un e-mail la adresa de contact și așa l-am cunoscut pe Codrin, inițiatorul proiectului, pe care l-am convins că știu să scriu comunicate de presă și aș putea ajuta la promovarea site-ului și evenimentelor. Șapte ani și circa 60 de evenimente mai târziu, el încă crede asta.

Care a fost primul tău job după facultate/liceu?
Primul job a fost în timpul facultății, lucram ca editor de știri pentru un post de radio local, Radio Sud Craiova.

Care a fost prima ta slujbă în industria muzicală?
Colaborarea cu OneDay a fost prima încercare de-adevăratelea. Primul eveniment la care am lucrat a fost concertul Handsome Furs din Control Club, în 2009. A ieșit bine.

Înainte de asta, mai lucrasem la un concert caritabil, organizat în 2001 de Gazeta de Sud și Radio Sud, la Casa Studenților din Craiova, cu AB4 și Sport Sângeros III pe aceeași scenă cu Proconsul și Cargo. Era iarnă și vindeam bilete pe holurile Universității din Craiova. Oamenii nu prea înțelegeau conceptul de bilete în avans și mă întrebau neîncrezători dacă e sigur că vor veni trupele astea la noi în oraș, așa că am vândut circa 3 bilete. Restul s-au vândut în seara concertului, la intrare.

Ce ai fi vrut să știi la începutul carierei tale?
Vorbele de duh ale lui Hunter S. Thompson: The music business is a cruel and shallow money trench, a long plastic hallway where thieves and pimps run free, and good men die like dogs. There's also a negative side.

George Durbălău – Communication Manager la Golan, Otherside, fost redactor-șef revista Sunete

Ce faci, mai exact, zi de zi la locul de muncă?
Locul de muncă este freelance în acest moment. Așadar el este oriunde mă simt bine! Cât despre travaliul zilnic, cam nicio zi nu seamănă cu cealaltă - însă pot menționa întâlniri regulate cu artiști, comunicare si proiecte speciale de promovare. Fac consultanță artistică, dacă nu sună prea important și cheesy. Între timp, construiesc concepte de show alături de trupe, alături de locații de live, pregătesc o revistă de muzică și o emisiune filmată, online.

Cum ai făcut rost de slujbă?
De slujba asta, de acum, pot să spun că ea a făcut rost de mine :) Și nu e o slujbă, este o pasiune. Și sper că asta cu slujba este așa, numită generic, căci nu am avut niciodată în acest domeniu o slujbă! Și nu aș îndemna pe nimeni să își ia o slujbă (bleah, cum sună!). Singura slujbă e aia de la biserică, la care nu mai merg, că m-am prins.

Care a fost primul tău job după facultate/liceu?
Redactor-șef la revista "Sunete".

Ce ai fi vrut să știi la începutul carierei tale?
Ah - ai spațiu suficient? Aș fi vrut să știu că pot face orice îmi pun în cap. Într-o oarecare măsură s-a întâmplat, însă încrederea în sine ți-o câștigi uneori mai greu. Just fucking believe you can do at least what the best version of yourself can!

Ce sfat ai da tinerilor absolvenți?
Asta cu sfaturile mă omoară. Când eram absolvent îi uram pe toți ăia care îmi dădeau sfaturi! Nu asculta de nimeni și mergi pe instinct. Ai tot ce îți trebuie să scoți unicitatea aia din tine (despre care sistemul - orice sistem -vrea să te convingă că nu o ai!).

Urmăreşte VICE pe Facebook.

Citeşte mai multe despre joburi:
Crezi că ai un job de căcăt? Să vezi cum e într-un depozit Amazon
Avantajele unui job de vară, în România
De ce o să fie oribil primul tău job de birou din România